Ultimul cadru, plătit cu prețul vieții

Fie c-au vrut să-și facă un autoportret fotografic de pe-un acoperiș prea înalt, fie că nu s-au așteptat ca trenul în mișcare pe care voiau să-l surprindă să fie chiar atît de rapid, oamenii amatori ai aprecierilor din social-media au avut, în ultimii ani, de suferit din ce în ce mai mult. De la accidente ridicole, la morți care ar fi putut fi evitate prin realizarea lucrurilor evidente – toate au început să sperie autoritățile din întreaga lume, care au demarat adevărate campanii împotriva noului fenomen fotografic al selfie-urilor. Acesta pare, însă, să ia amploare și, astfel, numărul tragediilor crește în fiecare secundă în care cineva mai apasă pe buton și-și face un selfie – niciodată mai bun decît următorul.

Traducîndu-se prin „scriere cu lumină”, cuvîntul original, pro­ve­nit din limba greacă, care însemna „fo­to­grafie”, a ajuns astăzi să-și de­­pă­șeas­că cu mult rangul de artă. Pri­mul aparat de fotografiat digital, dis­po­ni­bil în comerț, a apărut pe piață cu aproape 25 de ani în ur­mă, în 1990, ca produs al firmei americane Ko­dak, și a reușit să se dezvolte și să funcționeze în paralel cu aparatele de fotografiat re­în­căr­ca­bile cu film. După anul 2004, cînd aparatele tra­di­ționale au încetat să mai fie produse de marile compa­nii, cele digitale au monopolizat în­trea­ga piață și au mutat amintirile oamenilor din albume, direct pe e­cra­nele calculatoa­relor.

De la mini-laboratoarele foto cărate cu ei de fotojurnaliști, as­tăzi, posesor al unui dispozitiv care poa­te surprinde un cadru în­tîm­plător, poate fi oricine. Aparatul s-a transformat, într-o scurtă pe­ri­oa­dă, în telefon mobil, iar purtătorul său, din profesionist, într-un om o­­biș­nuit. Abundența cadrelor ba­na­le a provocat, însă, oamenii la schim­bare. De la aventurarea în lo­curi periculoase sau la propria ex­­punere într-o situație neplăcută, pentru obținerea unei imagini care ar putea să capteze atenția cuiva, oa­menii au început să se întreacă, în ultimii ani, într-o colecționare a ce­lor mai neobișnuite cadre, unele dintre ele aducîndu-le chiar moar­tea.

Rechinii și selfie-urile

În ultimii ani, de departe, în to­pul cadrelor preferate de oameni s-a evidențiat selfie-ul. Un autopor­tret realizat cu telefonul mobil sau cu ajutorul unei alte camere digitale, acesta s-a transformat într-o practică nocivă a oamenilor care par să nu mai obosească în în­cer­că­rile de-a se fotografia singuri de pe cea mai înaltă clădire pe care au văzut-o vreodată sau în cel mai ciu­dat loc pe care l-au vizitat.

O statistică realizată de site-ul a­merican Mashable, a prezentat că, în anul 2015, mai mulți oameni au murit din cauza faptului că încercau să-și facă un selfie într-un loc sau moment nepotrivit, decît cei ca­re au fost atacați de rechini. Așadar, în urma calculelor, s-a con­statat că morțile cauzate de fe­no­menul autoportretelor fotografice au fost 12 la număr, în timp ce ca­zu­rile în care oamenii au murit din ca­uza faptului că au fost atacați de rechini au fost cu patru mai pu­ți­ne.

Din totalul de 12 decese, trei din­tre ele au fost cauzate de faptul că persoana și-a dorit o fotografie pe calea ferată, în fața unui tren în mers, iar alte patru de faptul că per­soanele s-au cățărat pe clădiri foar­te înalte, încercînd să obțină un au­to­portret înconjurat de un ta­blou artistic deosebit. O altă per­soa­nă dintre cele 12 a fost un tînăr care vizita mausoleul Taj Mahal, din India, împreună cu prietenul său. În ciuda avertismentelor paz­ni­cilor, aceștia au insistat să mear­gă cu spatele pentru a face o fo­to­grafie perfectă împreună, însă nu au observat șirul de scări din spa­tele lor, pe care au și că­zut. Unul dintre ei, în fi­nal, a murit, iar ce­lă­lalt s-a lovit la cap și și-a rupt un pi­cior.

Accidentele provocate de fe­no­me­­nul obținerii selfie-ului perfect nu s-au sfîrșit, însă, cînd s-a încheiat și anul 2015. La începutul acestui an, în apropierea unei plaje din India, un grup de 20 de stu­denți a ignorat vremea urîtă de afară și, la ideea u­nuia dintre ei, au înnotat la ma­re dis­tanță de mal, pentru a face îm­pre­ună un selfie. În­a­inte să facă fo­to­gra­­fia, un val puternic i-a lovit și, drept urmare, 14 ti­neri au murit în­ne­cați, ceilalți 6 fi­ind salvați de oa­­me­nii de la țărm care le-au să­rit în ajutor, a­tunci cînd au ob­ser­vat ce se pe­tre­ce.

Rusia, speriată de autoportrete

Mai greu cu moda no­i­lor fo­to­gra­fii digitale s-au obișnuit, însă, au­to­ri­tă­țile din Rusia. Pro­ble­ma nu a fost aceeași și la tinerii cetățeni ai ță­rii, care, urmînd exemplele celor din Occident, au în­ce­put să se ca­țe­re pe cele mai înalte monumente arhitectu­ra­le, pentru a-și face selfie-ul dorit. Acest tip de fotografie a fost, în cur­sul anului trecut, ur­mat cu ra­pi­ditate și de trendul selfie-urilor cu trenuri în miș­ca­re, sau cel al au­to­por­tre­telor a­vînd în apro­pi­e­re animale periculoase ale gră­di­ni­lor zoologice, pre­cum lei, urși sau ti­gri. Impacientat din ca­­u­za unei inventarieri a accidentelor cau­zate de aparatele digitale, în ur­ma că­­re­ia s-a constatat că nu­mă­rul a­ces­tora trece cu generozitate de 100 Mi­nisterul rus de In­ter­ne a lansat o campanie dedicată au­to­por­­tre­te­lor foto realizate în si­gu­ranță. Ast­fel, aceștia au realizat pliante care ilus­trea­ză toate tipurile de acciden­te întîlnite pînă la mo­men­tul res­pec­tiv și pe care le o­fe­ră ti­ne­rilor, ca exemple negative. Tot în flyere, autoritățile din Rusia au in­tro­dus și o serie de reguli de si­gu­ranță care trebuie res­pec­ta­te a­tunci cînd cineva do­reș­te să-și facă o fotografie de tip selfie și, drept slo­gan, au ales să spună celor ten­tați de camerele digitale că „Pî­nă și un mi­lion de like-uri în social media nu valorează cît viața sau sănătatea ta”.

Această tentativă de descurajare a fe­no­menului nu este pre­zen­tă numai în Rusia.

Începînd cu lu­na februarie a a­ces­tui an, în India, principala țară în care s-au în­re­gistrat accidentele pro­vocate de selfie-uri, e­xistă 16 lo­curi în ca­re fotografiile de a­cest tip sînt in­ter­zi­se. Zo­ne­le sînt con­si­de­ra­te de poliția lo­cală, ca­re le-a și ales, pe­ricole și neres­pec­tarea a­ces­tei re­guli va fi a­men­dată cu 1.200 de rupii, adică e­chi­valentul a a­proa­­­pe 70 de lei. A­men­de vor pri­mi și po­sesorii selfie stick-u­ri­lor, care vor fi gata să captureze cadrul perfect în anumite stații de tren și me­trou din Ja­po­ni­a, sau pe aco­pe­ri­șurile clădirilor prea înalte.

În trend cu nefericirea

Printre cele mai bizare tragedii se numără cea a aeronavei Cessna 150K, care, în anul 2014, s-a pră­bu­șit din cauza faptului că pilotul a pierdut controlul, în timp ce își fă­cea un selfie. Atît el, cît și celălalt pasager aflat la bord, au murit.

A­ces­tui caz i se adaugă și cel al unui tînăr de 19 ani din Houston, care a vrut să-și facă un selfie cu un pistol în dreptul capului și cu degetul ți­nut, de formă, pe trăgaci. Arma s-a descărcat și tînărul a decedat. Nici România, în ultimii ani, nu a fost ocolită de astfel de în­tîm­plări. Atît la București, cît și la Iași, au existat tineri care au murit din ca­uza faptului că au do­rit să-și fa­că un selfie cocoțați pe un tren al Că­i­lor Ferate Române, sau pentru că au căzut de pe blocuri de peste 10 e­taje, la momentul rea­li­zării fo­to­gra­fiei.

Pînă cînd și România va lansa o campanie care să apere fotografii amatori de propriile lor poze, nu putem decît să conștientizăm că niciun cadru nu va fi niciodată des­tul de prețios, încît să-l plătim cu prețul propriei noastre vieți.