O duzina de cuvinte

Subiectele de presa cintaresc greu in paginile unui cotidian atunci cind "omul-meserie" sta in fata. Unii jurnalisti mai scriu reportaje-povesti, nu cauta senzationalul pe strada, dar il gasesc la coltul ei sau la capatul lumii, chiar daca realitatea lui e o banalitate. Publicatiile centrale care mai apleaca scrisul si catre autenticul din oameni sint putine. Oricum, ce nu se vede la televizor ti se arata intr-o fotografie si o pagina scrisa, de unde oamenii se vad altfel.

Dupa summitul care a deschis si a inchis editii de ziar, "Evenimentul Zilei" scapa de subiectul politic cu reportajul "Batrinul si mobila: istoria unui suflet "vechi"". Povestea unui cunoscut restaurator de mobila din Romania, Ion Burcea, este subiectul la EVZ Special. "Este doar o fila in cartea nescrisa a meseriilor care mor. Meseria se invata greu, foarte greu. Tinarul Burcea a inceput cu acelasi ritual pe care il va repeta mai tirziu si cu invataceii sai", scriu cei trei jurnalisti care semneaza reportajul. Analizata in amanunt, meseria fara urmas isi duce veacul undeva in Bucuresti. "Fara ucenici sau calfe, Burcea lucreaza cu fiul sau in atelierul din Piata Rosetti. Si-ar dori sa poata angaja citiva tineri, sa investeasca in ei timp si rabdare, sa-i creasca si sa-i faca buni meseriasi". Impacarea omului cu munca lui aduce si concluzia reporterilor "EVZ": "Dar Burcea nu pune suflet in politica. La el in atelier au loc si Maniu, si Iliescu, si Dej, si Basescu. Nici unul nu se compara cu istoria pe care i-o sopteste lui lemnul acela vechi cu care s-a logodit pe viata".

Reporterii "Cotidianul" l-au gasit pe "Cel mai iubit dintre fotografi" intr-un reportaj post-mortem, care il prezinta pe Petrica Pavel legat de o meserie-arta: fotografia. Povestea unei vieti clasice, a baiatului de la tara plecat sa munceasca la oras, capata suflu chiar si dupa moartea protagonistului, chiar daca vorbele n-au sustinerea lui directa. "Daca Petrica Pavel ar fi trait o mie de ani, o mie de ani nu s-ar fi scris un rind despre el. In primul rind, pentru ca fotograful de presa este de multe ori, la noi, un anonim. Se baga in fata, te calca pe degete, iti baga obiectivul in figura, il vezi la televizor cum alearga prin fata camerelor de televiziune, dar multi nu au nume, fiindca lumea nu citeste sub poze, scris cu litere marunte, cine le-a facut", scrie reporterul despre omul care a inchis povestile intr-o fotografie.

"Romania Libera" a rascolit "orasul viorilor", undeva, aproape de Reghin. Personajul reportajului este tot omul cu meserie deosebita, dezvoltata intr-o afacere de familie. "Muzica lemnului de plop" este lucrul lui Mihaila Harsan, "singurul lutier din Romania, dupa cum spune chiar el, care pastreaza cu sfintenie traditia confectionarii instrumentelor de cintat". Dincolo de ateliere, oamenii primesc recunostinta in citeva rinduri pe o pagina de ziar. Trimisii devin speciali, cind normalitatea vietii devine subiect de scris. Povestea bate, de cele mai multe ori, filmul.

Ionela SAVESCU