România, trasă prin inel de apărare

O posibilă ieșire a Greciei din zo­na euro a fost speculată de presa interna­țio­nală, dar oficialii europeni se tem că acest lucru ar putea deveni real du­pă a­le­gerile care se vor desfășura în iu­ni­e. Ast­fel, Comisia Europeană (CE) și Banca Central Europeană (BCE) au în­ceput să se pregătească pentru a­ceas­tă situație.

„«Acum un an și jumătate ar fi existat pericolul unui efect de domino. Astăzi însă există atît în cadrul BCE cît și la CE servicii care lucrează la sce­­narii de urgență, în caz că Grecia nu va reuși să rămînă în zona euro», a de­cla­rat comisarul european pentru Co­merț, Ka­rel De Gucht” (gîndul.info, vineri, 18 mai).

Un prim efect al acestei crize s-a re­­simțit din momenul în care cetățenii greci au făcut masive retrageri de bani din băn­­cile elene. Aceștia au început să-și de­pu­­nă apoi averile la cele din Marea Bri­­­tanie, Elveția, Germania, pe care a­ceș­tia le consideră mai sigure. Aceste ac­țiuni au adus mari pierderi sistemului ban­car grecesc care a pierdut în jur de 700 de milioane de euro doar în cursul zi­­lei de marți, 15 mai. „Conform calcu­lelor Thomson Reuters din 2010 pî­nă astăzi, din depozitele băncilor gre­cești s-au pierdut 72 miliarde de euro. Din­tre cele care își desfășoară activitatea în România, EFG Eurobank a pier­dut 12 mi­liarde de euro iar NBG, iar Alpha Bank și Piraeus Bank în jur de 8 mili­ar­­de fiecare” (hotnews.ro, vineri, 18 mai).

România, țară în care 13% din ac­t­ivitatea bancară este controlată de întreprinderi financiare grecești, este văzută ca fiind u­na care ar putea rezista unei eventua­le crize. E­rik Berglöf, economist șef al Băncii E­uropene pentru Re­con­struc­­ții și Dez­­voltare (BERD) a declarat, în cadrul reuniunii BERD de vineri, 18 mai, de la Londra, că, în ori­ce caz, „ar trebui construit un «inel de apărare» în jurul Ro­mâniei, Bulgariei și Serbiei” pentru ca acestea să poată trece peste ce ar putea veni (realitatea.net, 19 mai).

Conform vicepreședintelui Co­mi­si­­ei de Afaceri Economice și Mo­ne­ta­­re a Parlamentului European, The­­odor Stolojan, acest „inel” trebuie să ți­nă cont de trei pași. Să se constitue o garanție cum că băncile elene din Ro­mânia nu vor fi nevoite să lichideze îm­prumuturi pentru a plăti datoriile la cele centrale. Astfel, nici cele non-gre­cești nu vor putea exercita presiuni a­su­pra economiei române iar în ultimă fază va fi necesară protejarea relațiilor din­tre importatorii și exportatorii greci și români. Bulgaria și Serbia ar trebu­i să ia în calcul, de asemenea, astfel de măsuri și, în momentul de față, Ro­mâ­nia ar fi singura capabilă să le susțină.

Paul ANDRICI