Ultima răsuflare (armată) a comunismului

După mai bine de 50 de ani de li­niș­te, înăbușită ce-i drept, între Co­reea de Sud și de Nord, marți, 23 noiembrie, insula Yeonpyeong a fost atacată cu obuze din partea statului comunist. Ac­țiunea, soldată cu rănirea a aproxi­ma­­tiv 20 de persoane, a trezit din amor­țirea geopolitică întreaga scenă mon­dială.

Se pare că influența Chinei asupra regimului de la Phenian a scă­zut considerabil în ultima vreme, avînd în vedere ezitarea acesteia în a in­terveni în conflictul izbucnit între ce­le două Corei. „Atacul de astăzi alimentează o parte din opinia publică de la Seul care susține că așa-numita «sun­shine policy» – «politica razelor de soare» – nu funcționează. Este vor­ba despre o strategie de apropiere, in­clu­siv economică între cele două Corei, prin care se spera că vor fi ate­nua­­te tensiunile politice iar Phenianul ar renunta, într-un final, la armele nu­clea­re”, scria Evenimentul Zilei de marți, 23 noiembrie. Se pare că nord­co­­reenii au considerat o provocare exer­cițiile militare pe care Seululul le-a desfășurat marți în Marea Gal­be­nă. Ba mai mult, pentru a-și arăta puterea – oarecum acoperită de problemele succesiunii din ultima vreme – a amenințat Seulul că „va continua ata­curi fara milă dacă inamicul din Sud îndrăznește să ne invadeze teritoriul cu 0,001 mm”, conform comunicatului oferit de Asociated Press, citat de Hotnews.

Dar se pare că și strategia asiaticilor americanizați a fost criticată, spu­nîndu-se că au avut o replică „timidă” vizavi de atacul din Insula Yeon­pyeong. „Ministrul Apărării, Kim Tae-Young, și-a prezentat de­mi­sia, declarînd înainte că o ripostă cu ata­curi aeriene ar fi declanșat un «război total». Phenianul a lansat 170 de obuze, iar forțele sud-coreene au ripostat cu 80. După toată furtuna de acu­ze, autoritățile de la Seul au anun­țat că vor adopta «măsurile necesare» pentru «întărirea securității naționale» și vor reacționa mult mai ferm în cazul unei noi agresiuni”, adăuga Ro­mâ­nia Liberă de vineri, 26 noiembrie. La Seul, oamenii au protestat în urma bom­bardamentului nord-coreean, ar­zînd portretul liderului de la Phenian. Membrii Consiliului de Securitate, din care fac parte țări ca SUA, China, Rusia, Franța și Marea Britanie nu au luat nici o atitudine clară pînă la ora actuală, rezumîndu-se doar la de­cla­rații de susținere a statului.

China evită să se pronunțe, chiar dacă situatia de fapt o nemulțumește, pentru că, „Beijingul nu vrea sub nici o formă să se trezească la granița de nord-est cu un aflux de refugiați nord-coreeni, dacă izbucnește un conflict armat între cele două Corei, dar nici cu o concentrare de militari americani în cazul unei reunificări a celor două țări”, adăuga Evenimentul Zilei de pe 25 noiembrie.

Acum nu facem previziunile unui viitoare conflagrații, fie ea regională sau mondială, însă se pare că orice obuz care este lansat de Phenian afec­­tea­ză nu numai stabilitatea so­cia­lă, dar și cea economică, în condițiile în care bur­sa petrolieră se mișcă la orice zvon des­pre vreo bombă atomică a comuniștilor.

Irina GOCIMAN