Babel, deschide-te!
Ascultă de (la) noi 4 martie 2013 Niciun comentariu la Babel, deschide-te! 5S-au inspirat dintr-o legendă biblică și au realizat albumul intitulat „Babel”. Asta au făcut britanicii de la Mumford and Sons, care, la trei ani de la debut, au scos la sfîrșitul lunii septembrie a anului trecut al doilea lor material. În același stil ca și prima dată, indie folk cu influențe rock, cei patru britanici au construit în aproximativ patruzeci de minute un turn format din doisprezece melodii plus încă trei bonus, găsind la sfîrșitul lui, nu pe Dumnezeu, cum voiau credincioșii din legenda turnului Babel, ci puțină speranță.
Iar spre deosebire de oropsiții pedepsiți să vorbească limbi diferite, sensul cîntecelor poate fi deslușit de oricine căci, pe ritmuri de pian, chitară, mandolină și percuție, sînt spuse povești simple despre credință, deznădejde, pierdere și regăsire.
Începînd cu melodia care dă și titlu albumului, „Babel”, formată cînd din ritmuri galopante, cînd din solo-uri lente, de o dulce inerție, britanicii își strigă neputința și slăbiciunea și cer îndurare: „I cry, Babel! Babel! Look at me now”(n.r. „Plîng, Babel! Babel! Privește-mă”). „Whispers în the dark”(n.r. „Șoapte în întuneric”) vine ca o mărturisire în ritm alert în care membrii trupei recunosc că sînt niște ticăloși sinceri, dar și umili servitori, „I’d set out to serve the Lord” (n.r. „Am venit să-i servesc Domnului”). Căutarea este prezentă în toate melodiile de pe album, fie că e vorba de căutarea iertării, fie de o ieșire din întuneric, iar umbra începe să se disipe abia la mijlocul albumului, în melodia „Lovers of the Light”, „But call me home/ And I will build a throne” (n.r. „Dar cheamă-mă acasă/ Și-ți voi construi un tron”). Cei patru „rătăcitori fără nădejde” („Hopeless Wanderer”) găsesc totuși pînă la sfîrșitul albumului un fir de speranță, iar ultima piesă, „Not with Haste” (n.r. „Fără grabă”) vine ca o concluzie spusă la zbuciumul cîntat.
Melodiile – rugăciune ce stau sub pecetea educației religioase primite de solistul trupei, Marcus Mumford, fiul unor adepți ai mișcării creștine The Vineyard – nu aduc deloc cu cîntările bisericești, ritmul albumului fiind precum o tură într-un montagne russe ce se termină odată cu găsirea speranței.
Alexandra FILIP
Adaugă un comentariu