Dansînd cu frica în puterea nopții
Ascultă de (la) noi 25 octombrie 2015 Niciun comentariu la Dansînd cu frica în puterea nopții 5„Caracal”, al doilea album al celor doi frați care formează duo-ul Disclosure, este sofisticat și plin de constraste. Trupa jonglează cu grație între cele mai populare stiluri muzicale, avînd totodată grijă să își evidențieze amprenta personală. Acesta strălucește prin vocile inconfundabile ale lui Sam Smith, The Weekend, Miguel, Kwabs și Lorde, care au ridicat foarte mult vînzările noului album de la Disclosure. Sunetele underground devin accesibile publicului larg, iar accentul cade mai puțin pe deep house și melodii pop cu un bass foarte pronunțat. În schimb muzica electro se mulează perfect pe vocile artiștilor care au colaborat la piesele incluse pe disc.
„What are you afraid of?” întreabă artiștii în melodia „Jaded” invitînd parcă ascultătorii să se bucure de întunericul nopții, lăsîndu-se ghidați de sunetul tipic Disclosure. Melodiile de pe „Caracal” sînt numai bune pentru ringurile de dans din cluburile mainstream. „Bang that”, „Magnets” și „Nocturnal” sînt deja hituri. Dar să scoți un album de 16 piese din care doar trei sau patru ies masiv în evidență nu înseamnă neapărat un succes.
Pe „Caracal” se cîntă despre noapte, frică, singurătate, dragoste și înșelat. Sînt stări umane transpuse prin note muzicale și versuri care merg direct la suflet. Cînd dansezi pe ritmurile albumului dansezi cu trăiri, sentimente și lucruri care te macină. Apoi lași partea umană în urmă și accepți că „este libertate în singurătate”, după cum se cîntă în „Nocturnal”, și te resemnezi cu un pahar de alcool și cu întunericul nopții, care nu știi ce o să îți aducă.
„Omen”, piesa produsă în colaborare cu Sam Smith, este pretențioasă și nu se pliază aproape deloc pe stilul caracteristic de la Disclosure. Tocmai de aceea, fanii sînt împărțiți: unii apreciază faptul că trupa este dispusă să experimenteze cu stilurile muzicale, în timp ce alții se așteptau la același sound underground electro care i-a făcut celebri pe cei doi frați.
Ceea ce trage în jos noul album Disclosure este faptul că acesta este masiv comparat cu primul disc semnat de trupă, „Settle”. Problema este că într-o astfel de situație, potențialul noului album, dar și al trupei, este umbrit de comparația excesivă. Probabil din acest motiv frații de la Disclosure nu mai au capacitatea de a impresiona cu rețeta care i-a făcut celebri, dar se pare că nici nu o mai pot replica. Totuși, acest lucru nu este neapărat rău, fiindcă poate așa își găsesc puterea de a produce din nou piese hipnotizante.
Adaugă un comentariu