Explozie la școala de farmec
Ascultă de (la) noi 29 noiembrie 2011 Niciun comentariu la Explozie la școala de farmec 8El face o băutură din stropii reci picați din cer și-i caută vocea, lipsită de amărăciune, îndemnînd-o să viseze. Ea își plătește datoriile față de viață și este eliberată din cușca de oțel, lăsînd în urmă găurile din pantofi și pleacă în noapte la negoț de suflet pereche. Se întîlnesc pe parcursul a 12 melodii, toate împachetate pe albumul „Charm School”.
După un deceniu în care soliștii trupei Roxette au scos albume separat și în care Marie Fredriksson s-a luptat cu cancerul, aceasta s-a reunit cu Per Gessles la începutul anului. Noul album, în stilul pop-rock, dar și cu influențe electro pe alocuri, amintește de melodiile anilor ’80, care i-au consacrat, iar versurile sînt o mărturie pe care aceștia o fac despre întîmplările prin care au trecut cît timp au stat departe de muzică.
În aproape 40 de minute, treci de la explozii de extaz oferite de armonia refrenelor la meditații asupra viselor și-a profunzimilor sufletului, datorită mixului de pop autentic care te copleșește și al baladelor ușor rock, însă mult mai intense și mai captivante.
Cu prima melodie de pe album, „Way out”, duo-ul suedez se apropie și chiar depășește intensitatea melodiei „I love rock ’n’ roll” a lui Joan Jett, iar videoclipul piesei surprinde momente de la concerte, aducînd aminte de succesul de care formația se bucura acum cîțiva ani. „Speak to me” și „In my own way” sînt două balade romantice ce merg pe aceeași linie cu vechile hituri ale formației și care te transpun într-o stare de melancolie, dar care dispare la ascultarea melodiei „After all”, ce îți dă instantaneu o stare de beatitudine. Atracția principală, mai ales în piesa „She’s got nothing on (but the radio)”, este dată de felul în care vocile celor doi se amestecă, într-o prelingere dulce-amăruie de tonuri, cînd înalte și puternice, cînd grave.
Pe lîngă album, Roxette oferă și un CD bonus cu demo-urile melodiilor și remixurile unora dintre ele. „Charm School”, amintește foarte mult de vremea cînd fanii erau încă șocați de părul scurt al lui Marie și de creasta colorată a lui Per și probabil că multe dintre melodii vor rămine „evergreen-uri”.
Alexandra FILIP
Adaugă un comentariu