Revoluție în vreme de pace
Ascultă de (la) noi 1 aprilie 2013 Niciun comentariu la Revoluție în vreme de pace 8„Cînd faci revoluție cu tine însuți nu poate s-o fure nimeni, cînd faci revoluție cu semenii nu înseamnă că tre’ să-i faci să-ți semene”. Așa își începe Norzeatic „Exercițiul pe ritm de pace”, pe un fundal care exprimă hotărîre dar și furie, anunțînd un album care are ca pretext un protest susținut prin rimele poeziei urbane. Albumul de debut solo vine doar la cîteva luni după lansarea discului „Caravana AM:PM” împreună cu Khidja și conturează problemele societății actuale în versuri mai mult recitate, decît cîntate.
Sunetele categorice se păstrează și în următoarea piesă, „Se lasă seară”, care are la bază frustrarea creată de preocupările superficiale ale conducerii statului: „Degeaba pui palmieri și ecrane color/ În timp ce mulți n-au haine, mor de foame și tot/ Degeaba bravezi cu dovezi că pavezi/ Cînd sînt atîtea epave fără pavază pe străzi”.
„În clar cu roșu montana” surprinde prin mixul omogen dintre negativ și prin textul care dezbate problema Roșiei Montane.
Cu negativul copilăresc care aduce aminte de jocurile pe televizor, acesta își continuă exercițiul intrînd „în sala îngrădirii drepturilor omului”, sunetele confuze distrăgîndu-ți, însă, atenția de la discursul protestatar, care te avertizează spre final să nu cazi pradă iluziilor și să nu renunți la „cerul liber”, prin piesa „Saboteur”. Urmează o plimbare „în adierea serii” pe ritm de jazz în care artistul se pierde pe „străduțele liniștite”. Astfel își pregătește parcă ascultătorul pentru „Manifest”, melodie care tulbură atmosfera avînd pe fundal manifestațiile din București din ianuarie, 2012, sunete care aduc la viață revoluția, fie că e cea a minții ori cea a sufletului. Următoarea piesă, „Micii consumatori” vine ca o reprezentare ritmată a vieții actuale scăpate de sub control, artistul spunîndu-și „oful la microfon”.
Fără îndoială că melodia „În clar cu roșu montana” surprinde, nu doar ca stil, prin mixul omogen dintre negativul care duce înspre dubstep, ci și prin textul care dezbate problema Roșiei Montane într-un mod diferit. Aceasta e „pusă pe tapet” de spray-ul pentru graffiti, roșu montana. („Interesele vorbesc, iar cînd oamenii ies/ În stradă vor să le taie hazul la protest/ Să nu se vadă că exploatez gazul pe șest”). Dacă simți că ceva nu e în regulă, Norzeatic îți poate semna o trimitere către „Dr. au mă doare” care îți va arăta beneficiile unei vieți simple, o metodă de vindecare de autohton.
Prin complexitatea sa albumul își duce fiecare „exercițiu pe ritm de pace” la bun sfîrșit, lăsînd în urmă și cîte o povață pentru tineri, dar le dă de grijă și adulților, oferind un prilej bun de a gusta din poeziile de stradă în care rimele se împletesc cu frustrarea.
Iuliana LEONTI
Adaugă un comentariu