Şoaptele au ecou în Hausoleum
Ascultă de (la) noi 15 noiembrie 2015 Niciun comentariu la Şoaptele au ecou în Hausoleum 57Jocul de cuvinte al titlului semnifică Mausoleul Haosului, iar conceptul celui de-al treilea triptic lansat de trupa Alternosfera gravitează, după cum ne-au obișnuit și celelalte două albume, în jurul constantei matematice Pi. Numărul format din cifra 3, o virgulă și un rînd infinit de cifre îndică haosul, iar prin îmbinări de cuvinte apare cel de-al treilea album numit „Hausoleum” care închide trilogia „Episodia”. Învăluită de mister, constanta a fost folosită în trecut de artiști pentru diferite creații, datorită relației sale cu natura cercului care semnifică perfecțiune, aceasta este „inseparabilă de sferă și univers”.
Prima piesă din deschidere, „Din păcate” începe cu acorduri puternice de chitară împletite cu cele ale tobelor, ce te poartă în cerc întocmai ca un carusel, iar cînd crezi că s-a domolit și versurile se sting, refrenul răsună cu putere „Am păcate/ Neîmpăcate/ Pietre-s toate/ Neiertate am/ Port la gît mii de karate/ Blestemate/ Ispitit juram”.
Continuînd în aceeași notă, versurile din „Hausoleum”, piesa care dă și numele albumului, aduc un fel de revolta împotriva eului propriu. Acesta renunță la vise călcat în picioare de presiunea socială și intră într-o dezordine emoțională, regăsindu-și pacea apoi la finalul piesei „Trece soarele traseu/ Lumea și-a cioplit sicriul/ Am intrat în Haosoleu/ De cînd sub cruce Fecioara privește cum suferă Fiul”.
Shimbînd registrul, aflăm la jumătatea albumului că Alternosfera ne „Cheamă(-mă)” din nou la ea. În descriere nu sunt oferite detalii cu privire la înregistrarea compoziției, însă piesa beneficiază pe anumite porțiuni de voci secundare ale unor copii. Lăsîndu-ne purtați de îndemn pătrundem într-o poveste ce se află la granița dintre vis și realitate. „În următorii o sută de ani/ Prognoza meteo ploi/ Refrenele drumuri ne poartă golani/ Peronul frate cu noi/ Sub trenul viselor să cazi/ Culcat doar pe-un minut/ Viața-i gară de ieri pân-azi/ Dormită a trecut”. Trezindu-ne din reverie ne plimbăm pe „Drumul tristeții” trimițînd semnale „SOS” spre poarta cerească.
Ultima verigă închide cercul „Episodiei”. Cele trei albume puse cap la cap creează o adevărată poveste cîntată cu influențe provenite din rock-ul gotic simfonic. Versurile solistului Marcel Bostan sînt compuse în aceeași cheie poetică cu care ne-am obișnuit, avînd diferite elemente ale curentului simbolist.
Adaugă un comentariu