Altfel de meniu literar
Navighează pe-o pagină de carte 21 martie 2018 Niciun comentariu la Altfel de meniu literar 14E imposibil ca în ultimul an, dacă ai o legătură cu literatura, să nu fi ajuns la tine măcar un comentariu despre romanul lui Han Kand, „Vegetariana”. Un roman controversat, pe care mulți cititori au părut să-l transforme peste noapte în cartea lor preferată sau măcar să-l situeze într-un top al celor mai bune apariții din ultimul an. Cartea este însă departe de a fi una simplă. De la subiect, la structură și chiar pînă la nivelul scriiturii, „Vegetariana” este construită atent, iar meritul autoarei nu este unul de neglijat. Deși se citește ușor, romanul nu este o lectură pe care-aș recomanda-o cuiva pentru plăcere, amuzament sau relaxare, pentru că e absolut imposibil ca măcar unul dintre motivele în jurul cărora povestea este construită să nu te facă să devii nervos sau să-ți scoți la iveală cîteva frustrări.
„Vegetariana” e povestea unei tinere care hotărăște brusc, într-o noapte, în urma unui vis, să nu mai mănînce carne și refuză să-și mai păstreze în alimentație orice alt produs de origine animală. Deși pare o simplă alegere, decizia ei tîrăște după ea întreg subiectul cărții. Atitudinile celorlalți față de ea și, totodată, locul pe care îl ocupa pînă atunci în familie și comunitate devine unul liber, gata să fie ocupat de altcineva și o transformă pe eroina cărții într-o femeie invizibilă. Anulîndu-i toate celelalte calități, alegerea de a fi vegetariană atrage ruinarea relației cu partenerul său, care realizează că femeia comună pe care și-a dorit-o este capabilă să se diferențieze prin propriul control asupra vieții ei și, în același timp, izgonirea din mediul familial, asupra căruia se așterne umbra distrugerii mariajului uneia dintre fete.
Deși personajul este construit cu multă atenție la detalii, iar scriitura lui Han Kang este una care nu îngreunează parcurgerea poveștii, pe alocuri ușor similară cu cea a lui Haruki Murakami, romanul mi s-a părut, în multe rînduri, unul greoi – din simplu fapt că adună, în doar 250 de pagini, mult prea multe subiecte cu care societatea se confruntă, abătîndu-se puțin de la adevărata temă propusă inițial. Partea a doua a cărții, cea destinată perspectivei cumantului lui Yeong-Hye este deseori plină de clișee, povestea pictorului fiind ușor de confundat pe alocuri cu una mult prea languroasă pentru o carte care promite să se concentreze pe un alt tip de fir narativ. Cu toate acestea însă, „Vegetariana” merită o șansă din partea oricărui cititor – pentru că dacă nu o să fii fericit, în final, și felul în care subiectul a fost tratat o să ți se pară superficial, măcar o să-ți dorești să afli mai multe și-o să cauți singur răspunsuri mai departe.
Adaugă un comentariu