Numărul perfecțiunii

„Ce au în comun minunatul aran­jament al petalelor unui trandafir ro­șu, faimoasa pictură al lui Sal­va­dor Dali, «Cina cea de taină», splendidele cochilii spiralate ale mo­luș­te­lor și înmulțirea iepurilor?” Mario Livio răspunde la această întrebare printr-un numar: 1,61803398…, sau „secțiunea de aur” după cum e mai popular cunoscut phi.

Descoperit încă de pe vremea lui Euclid, se cre­de că acest număr apare în foarte mul­te locuri, de la construcția piramidelor, la picturile lui Da Vinci, so­na­te­le lui Mo­zart, forma galaxiei, sau chiar comportamentul de la Bursă.

„Secțiunea de aur” spune po­ves­tea „celui mai irațional număr ira­țio­nal”, făcînd popasuri prin artă, filo­so­fie, fizică și matematică, completate cu multe citate și date istorice, în care autorul amintește cititorului că, deși ar fi romantic să credem că numărul se găsește accidental în fiecare din cazuri, el a fost de multe ori forțat de mîna omului, dînd cîteva exemple de ambiguități și interpretări gre­șite. Cartea este ușor de citit, asta dacă nu ai chiulit la orele de matematică din liceu, și încă mai poți face diferența între un triunghi isoscel și unul echi­lateral, sau să știi că atunci cînd treci un număr dintr-o parte în cealaltă a lui egal, acesta își schimbă semnul.

Parcurgînd paginile cărții lui Ma­rio Livio, tot mai multe întrebări țin să apară. De exemplu, se poate ca în cazul unui artist ce nu l-a incorporat pe phi intenționat în creațiile sale, apre­ciate pozitiv de către critici, să fie conectat cumva la acest număr? Sau ne putem încrede în phi ca fiind existența unei realități obiective, or este doar o creație omenească a ceea ce noi percepem drept real? În orice caz, „Secțiunea de aur” ne prezintă o lume în care găsim știința nume­re­lor pretutindeni, lume analizată mai în­de­aproape și în ultimul capitol intitulat sugestiv „Este Dumnezeu matema­tician?”.

***

Pentru a înțelege cum arată aceas­tă secțiune, propun un exercițiu prac­tic. Privește atent lungimea și lăți­mea ziarului pe care probabil că acum îl ții în mînă și încearcă să-l îndoi cît mai bine în două, observînd iarăși lun­gimea și lățimea. Raportul dintre ce­le două mărimi reprezintă numărul phi, al cărui valoare este considerată a fi drept cea mai plăcută proporție exis­tentă.