Pazzo, un refugiu gustos
Opinii 23 octombrie 2012 Niciun comentariu la Pazzo, un refugiu gustos 1Pazzo nu e un local bine aranjat pe Lăpușneanu, cu ferestre mari care se uită în stradă împreună cu ochii curioși ai clienților săi. Localul e un restaurant-terasă din „Tudor” aflat la demisolul localului Pub 25. Are o terasă înconjurată de ar-buști verzi, iar cînd vremea e frumoasă, aceasta se scufundă în forfota burților flămînde ale musafirilor, meselor pline cu mîncare aromată, fîșiilor de fum de țigară care se împrăștie pe sub umbrele pisicilor îngrijite care se mai plimbă de la o masă la alta lingușindu-se pe lîngă vreun picior pe care-l găsesc ele mai simpatic.
Atmosfera dinăuntru e mai puțin luminoasă. Mesele și scaunele masive din lemn maro închis capătă o culoare și mai grea din cauza luminii împrăștiate vag pe pereți. Pe sub acest strat de strălucire estompată se văd poze alb-negru cu clădiri vechi din Iași cum ar fi hotelul Traian sau Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Pe pervazuri și dulăpioare zac lucruri și suveniruri răzlețe ca într-o casă dezordonată. Însă meniul oferă o alegere bogată de pizza, spaghetti, feluri de carne preparate în diverse maniere și preferințe speciale. E o bucătărie cu motive italiene, dar și cu accente românești, cu șapte feluri de ciorbă, de la cea de burtă pînă la cea de ceapă, cu vreo trei pagini consacrate doar pizzei și cu băutură pentru orice doleanță. Cu 16 lei poți să te mulțumești cu o zeamă rădăuțeană cu tot cu smîntînă, ardei iute, chifle și de exemplu un grătar de pui cu cartofi prăjiți cu castraveți murați ca la bunica acasă.
Deși comanda e gata într-un interval scurt de timp, poți folosi acest timp navigînd pe Internet cu WiFi-ul gratuit. Lucru util și plăcut pentru studenții care fac economie chiar și de megabiți. Muzica din local nici nu acoperă vorba celui ce stă în apropierea ta, dar nici nu se aude ca dintr-un difuzor răgușit, creînd o atmosferă calmă, cu linii melodice clasice, cum ar fi cele ale lui James Blunt, cu chitară, pian și voci fluide.
În momentul în care vezi că la masa vecină s-au aprins țigările te aștepți să înghiți ciorba în două cu fumul, însă acesta, ascultător, se ridică direct în sus de parcă ar fi legat cu o ață de pîrghie, iar cineva acolo la parter trage ața lent, artistic, intenționînd să imite un teatru surdo-mut.
Pazzo e acel local care reușește să te smulgă din ritmul alert al zilei, oferindu-ți cîteva sferturi de oră petrecute într-o armonie dintre atmosferă, gust și preț.
Daniela VORTOLOMEI
Adaugă un comentariu