Picături de dulce

Nici nu știi cum să le explici pri­etenilor că îi aștepți la un ceai în Mignon Café fără să le desenezi din vorbe o schiță a liniștitei stră­duțe Lăpușneanu. Cafeneaua, des­chi­­să pe la sfîrșitul verii în preajma anticariatelor ce îmbibă drumul pietruit cu parfum de carte veche, e o cutie de bijuterii. Se cufundă nu­mai bine în culorile locului și arun­că în afară lumină caldă și mi­reas­mă de brioșe.

Te strecori sub pălărioara maro­nie de deasupra ușii, privești fugar la pisoiul desenat cu cretă pe tăblia de la intrare și deschizi ușa ca și cînd te-ai băga sub o plapumă moale. Îți plimbi ochii printre scaunele alb-violet și pe după pilonul din mij­lo­cul încăperii, care ține loc de bar pen­tru cei care nu și-au găsit încă loc la masă. Volumul muzicii e numai bun, iar piesele sînt calme dar îndeajuns de ritmate încît să nu aibă efectul invers al cafelei ce aburește în cești. Rămîi cu siguranță treaz pentru că te fură plafonul tapetat cu pagini de ziare vechi, bicicleta așezată în nișa unui perete și scările în spirală ce duc spre un separeu cu canapele, la demisol.

După cum o descrie și numele, ca­fe­neaua e mică și drăguță, iar de­ta­liile interioare feminine sînt așezate pe un fundal vernil pastelat. Meniul e, cum s-ar spune, vintage, scris ele­gant pe-un soi de pergament vechi. Atît doar că o cafea de 8 lei nu-i toc­mai un deliciu de savurat în fiecare zi, cel puțin nu pentru studentul așe­zat, de somn și curiozitate, pe unul din scaunele tapițate cu catifea. Ai de unde alege licori aromate, calde sau reci, cu nume ce se pronunță nu­mai cu sedilă franțuzească. Iar pof­ta de dulce se plătește la suta de gra­me de pricomigdale, adică 3 lei pen­tru cîteva mușcături din dulciurile co­lorate și aroma de bomboană care-ți ră­mîne pe buze. Ce-i drept, nu gă­sești printre rînduri nici măcar una din măr­cile de bere cu care te-au obiș­nuit anii de studenție, însă, dacă ai măcar 10 lei în buzunar, poți să pleci cu amintirea unui gust nou.

E loc la Mignon și pentru cei care nu cred că „ce-i nou e neapărat bun”. După buzunar, cafeneaua prietenoasă de pe Lăpușneanu poate deveni dulcele din fiecare zi sau răsfățul de la sfîrșitul lunii, cînd vin bursele.

Anca TOMA