19 miliarde pe un bol de căpșuni

Săptămîna trecută a avut loc una dintre cele mai mari tranzacții de pe Internet făcute vre­o­da­tă. Acum, într-o perioadă în care mai toate marile com­panii de pe Web (Google, Microsoft sau Apple) se cam feresc să facă achiziții, Facebook a plătit 19 miliarde de dolari pentru aplicația mo­bi­lă WhatsApp. Apărută în 2009, aceasta din ur­mă funcționează pe toate platformele de smartphone (Android, iOS, Windows, Symbian etc.) și numără pînă în prezent cam 450 de milioane de utilizatori activi.

La bază, WhatsApp este o aplicație care permi­te schimbul de mesaje gratuite între utilizatorii ei, indiferent de operatorul de telefonie. Mai mult, cu ajutorul acesteia se pot trimite poze, fil­mu­le­țe, melodii sau chiar coordonatele de pe hartă. Principalul mod prin care dezvoltatorii scot bani prin intermediul aplicației nu sînt reclamele, (aceș­tia avînd o politică clară împotriva lor) ci o subscripție de 99 de cenți pe an, care este cerută de la utilizatori doar după ce aceștia se bucură de primul an gratis.

Cît despre tranzacție în sine, în spatele ei stau și cîteva detalii amuzante. Ucraineanul Jan Koun, fondatorul aplicației, încercase în 2007 să se an­ga­jeze la Facebook însă a fost refuzat. Cîțiva ani mai tîrziu și după cîteva idei strălucite, acesta sta­biliea împreună cu Mark Zuckenberg terme­nii celei mai mari afaceri ale sale chiar în ziua de Sfîntul Valentin, nu la o masă plină de hîrțoage și contracte, ci de căpșuni cu ciocolată.

Pe WhatsApp se trimit în fie­ca­re zi între utilizatori în jur de 500 de milioane de fotografii, cu 150 de milioane mai multe decît pe Facebook.

Totuși, de ce ar scoate „gigantul albastru” 19 miliarde de dolari din buzunar cînd aceștia au și ei propria lor aplicație de mesagerie mobilă? Editorii Time au încercat să răspundă la aceas­tă în­trebare și au adunat teoriile mai multor jur­na­liști, din care rezultă cîteva concluzii.

În primul rînd, avînd în vedere că pe WhatsApp se trimit în fie­ca­re zi între utilizatori în jur de 500 de milioane de fotografii, cu 150 de milioane mai multe decît pe Facebook, aceștia au vrut să recapete dominața. De asemenea, aceștia își propun să devină un fel de conglomerat social-media în care să aibă cîte o aplicație pen­tru orice și să atragă publicul tînăr. Cele mai bu­ne exemple sînt Instagram, cum­pă­rat pentru un miliard în 2012, sau aplicația pentru știri, Paper, care deși la noi încă nu a apărut, deja pune internauții pe jar. Un alt motiv pre­co­ni­zat îl reprezintă pur și simplu informațiile care circulă între utilizatori în sensul că Face­book încearcă să afle interesele fiecăruia în parte cu scopul de a stratifica și mai mult reclamele pe care le vedem de fiecare dată cînd ne petrecem timpul pe platforma socială. Însă oricare ar fi motivul, viața socială a viitorului pare din ce în ce mai plină de reclame și aplicații „fără  de care nu putem trăi”.