Cunoscut între necunoscuți

Pe Cozmin l-am întîlnit la o bere în genul de local în care oamenii nu îşi fac griji despre cum sînt îmbrăcaţi, în care pot sta cu picioarele pe scaunele alăturate şi pot rîde gălăgios, înconju­rîndu-se de cîteva decorațiuni inedite, precum funii, potcoave, chitare, ziare vechi. La prima ve­dere şi la o primă căutare de facebook sau you­tube, Cozmin îți lasă impresia unui băiat dur, cu atitudine, dar dacă ajungi să-l cunoști rea­li­zezi că e un tip vorbăreţ, pe internet, dar un re­semnat cînd vine vorba de oameni noi, în via­ţa reală. A început Facultatea de Teatru şi Te­le­viziune din Cluj, dar şi-a îngheţat anul pentru că, spune el, nu mai era ceea ce voia să facă. S-a întors la Suceava pentru a-şi găsi un loc de muncă, dorind totodată să se apuce de mu­zi­că.

Canalul său de youtube nu a avut un succes răsunător, dar numărul de abonaţi sau de vi­zua­lizări „nu contează atît de mult pe cît cali­ta­tea”, spune el. La început, prin filmulețele sa­le, își surprindea evenimentele din viaţă, într-o notă cît mai amuzantă, iar apoi a continuat cu sketch-uri şi scurtmetraje. „Cînd mă uit îna­poi îmi dau seama că nu aş mai putea să mă pros­tesc în faţa camerei cum o făceam atunci. În tre­cut nu aveam un conţinut foarte bun pe ca­nal, în schimb editam foarte avansat”, spune Coz­min căutînd să îmi arate un video de al lui pentru a-și confirma parcă spusele. A cîş­ti­gat cîteva premii pentru niște scurtmetraje, care-l aveau ca subiect pe el însuși. „Cain Bar­teş, per­sonajul din scurtmetraj, este un alter ego cu o poveste ce nu are un final prea fericit pentru că personajul recurge la violenţă şi se schim­bă complet din cauza oamenilor din jur. Este prin­tre singurele materiale pentru care am folosit un scenariu. La început a avut două minute şi a fost prezentat în cadrul unui concurs un­de am şi luat premiu, iar mai apoi o profesoară din liceu ne-a determinat să îl extindem şi a ieşit ce se poate observa astăzi”, spune Coz­min Lulciuc. Neprimind feedback-ul necesar de-a lungul timpului, neavînd timp şi des­co­pe­rind alte oportunităţi, tînărul a renunţat la cinema­tografie şi la canal totodată. „Mă uit la vlogge­rii populari şi mi se pare că se transformă prea tare din cauza banilor. După 100.000 de abo­naţi încep să apară sponsori şi mi se pare că unii iau chestia asta prea în serios. Nu poţi avea un canal de gameing şi să faci reclamă la detergent de vase”, adaugă Cozmin amuzat.

Chiar dacă nu mai face vlogging, Cozmin cre­de în potențialul tinerilor de a face luc­ru­ri­­le așa cum trebuie, dacă se bazează pe en­tu­­ziasm. Cît despre el, pentru că are abia 21 de ani e decis să încerce toate lucrurile care-i trec prin cap ca în final să aleagă ceea ce i se po­tri­vește.

de Elena BOCA