De la militar la funcționar public

De după un ghișeu din spatele căruia lucrează de 27 de ani, Luminița vorbește despre trecutul său. Zice că, înainte de poștă, aspirația sa cea dintîi a fost aceea a unei cariere militare, iar atunci cînd a încercat să pășească pe acest drum ea a fost respinsă la proba medicală, din cauza faptului că are platfus. Mai tîrziu, a început să studieze matematica și fizica, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Numai că, atunci cînd a venit pe lume prima sa fiică, Luminița nu a mai avut cum să ajungă la facultate.

Are părul roșcat, le zîmbește oamenilor cînd le oferă ajutor și își cunoaște serviciul mai bine ca pe proprul buzunar. Astăzi poartă o haină gri, cu guler de blană, iar pe dedesubt are o bluză roșie, potrivită cu cerceii și lanțul fin, de la gît, de aceeași culoare. La cei 46 de ani, Luminița Ionescu lucrează la oficiul poștal cu nr. 6, de pe strada Banu din Iași, unde zilnicîntîlnește fel și fel de oameni.

Povestește despre cum este pe scaunul de după tejghea, despre întîmplările neplăcute care se ivesc și despre cum face față situațiilor, uneori iritante, în lucrul cu clienții.„Munca la poștă este ceva ce faci doar dacă îți place, pentru că lucrul cu oamenii nu este ușor. Este stresant și solicitant. Trebuie să te obișnuiești, să ai răbdare cu cei din fața ta și să fii îngăduitor. Există și clienți care vin la poștă frustrați, nervoși, cărora trebuie să le faci față”, spune Luminița în vreme ce tastează pe computer datele unui bătrînel care vrea să-și facă un abonament la ziarul „Libertatea”.

Spune despre ea că este o femeie care zîmbește mult și pentru care contactul cu diverse persoane înseamnă un test al răbdării. „Oamenii vin cu angoasele lor, însă tu trebuie să îi accepți așa cum sînt, să îți faci treaba cît mai bine și să rămîi optimist”, zice ea gesticulînd cu mîinile ușor. În pofida faptului că stările clienților ajung, deseori, să îi schimbe dispoziția și să o obosească, Luminița este de părere că cel care se află în fața sa și pe care e necesar să îl ajute, nu trebuie să vadă niciodată că ea dă semne de oboseală.

A crescut în județul Neamț și povestește că părinții au îndemnat-o mereu să învețe, să fie întotdeauna sigură pe sine și să devină o femeie independentă. „Cînd nu muncesc, îmi place să petrec timp cu familia. Îmi plac plimbările în natură, iar dacă combustibilul n-ar fi așa de scump, aș face călătorii lungi cu mașina și m-aș opri în necunoscut, într-un loc care m-ar atrage din senin”, descrie Luminița cu entuziasm în timp ce în interiorul poștei nu-și mai așteaptă nimeni acum rîndul. Zice și că și-ar dori să petreacă un concediu în Turcia sau în Malta. Totodată, ar vrea să viziteze Israelul și să se aventureze într-o croazieră. E delicată în vorbire și cînd o vezi, te gîndeștică ți-e mai mare dragul să vii cu treabă la poștă, unde găsești un om senin.

De Claudia COCIUG