Doctorul bolilor societatii

La Institutul de Medicina Legala oamenii se vad de dupa usile securizate, cu butoane si alarme intr-o umblatura fireasca printre laboratoare si etaje. E greu sa te faci inteles, mai ales daca nu vorbesti pe limba lor . “Histo”, “Toxico”, “Sero” sint sectiile in care medicii si asistentii lucreaza printre bateriile cu organe si alte probe prelevate din cadavre. Doamna Tenta isi vede de viata pe care o are dincolo de Institut ca pe “o alta poveste”. Nu este un secret, dar singele rece nu te lasa sa spui prea multe. Nu crede ca ar interesa pe cineva munca ei, pe care o explica in cei mai tehnici termeni, fara sa lase din miini bucatile de parafina pe care le taie cu un cuter pe o masa a laboratorului de histopatologie.

E greu sa intelegi ce face, o urmaresti cum ii umbla miinile pe niste lame de sticla si iti arata ca unui novice toata procedura: fragmentele de organe se pun in parafina, apoi se fasoneaza pentru a ajunge in stadiul de lama. Inainte de a lucra aici, doamna Tenta a fost asistenta la sectia de explorari functionale a Spitalului de Recuperare, unde, dupa cum spune, i-a ramas o parte din suflet. “Aveam acolo un aparat de explorari functionale adus de nemti. A mers cinci ani, cit a fost in garantie, apoi s-a stricat de la vaporii cu sulf. Cind au trimis lista cu preturi pentru reparatii, nu s-au putut atinge de ele. Daca nu se strica, poate nu plecam de acolo”, povesteste asistenta, tinind in mina lamele colorate in diferite nuante de rosu, cu fragmente de plamini, creier sau pancreas.

Filosofia legala

Pentru un spor de 50% la salariu, doamna Tenta a ales Insti-tutul. Acum zece ani. “Am facut cursuri de perfectionare la Universitatea de Medicina si Farmacie, am dat apoi examen de atestare pe post. N-a fost o alegere de placere, pentru ca este un mediu toxic. Lucram cu formol, cu balsam de Canada. Aveam doi copii la scoala si m-am gindit ca-i ajut. Am suferit din punct de vedere al sanatatii. Implinesc cinci ani de la operatia de neoplast. (n.r.  forma de cancer) Nu pot sa incriminez pe nimeni. Eu am ales. Am venit pe locul cuiva care a murit de cancer. Oricum, ma consolez cu faptul ca mai am doi ani pina la pensie”, se destainuie doamna Tenta in laboratorul in care isi macina sanatatea de citiva ani incoace.

Desi munca ii este usurata de “masinaria” in care organele prelevate se deshidrateaza cu alcool absolut si se fixeaza in formol, inca nu are siguranta muncii. “Inainte dura cam zece zile. Acum, cu masinaria, in trei zile lamele sint gata pentru citire”, explica doamna Tenta. Recunoaste ca poarta regretul ca n-a ales bine in tinerete, ca ar fi dorit sa faca altceva, din placere. “Am vrut sa fac filologie sau filosofie, in nici un caz sa tai morti. De asta spun ca tinerii trebuie sa se reprofileze daca vad ca nu le place ce fac. Ei inca mai au timp. Ei, cine face o meserie din placere, aia sint oameni fericiti”, adauga femeia. De frica de singe si de cadavre a scapat in doua zile asistind la treisprezece autopsii. N-a scapat-o insa de celelalte riscuri.

Legistul si fascinatia Discovery

In cabinetul lui, medicul autopsist Grigoras asculta Kiss FM. Halatul verde sta pe spatarul scaunului, el in picioare. Nu vede sinistrul in ceea ce face pentru ca “e o meserie foarte interesanta sa descoperi ce s-a intimplat cu persoana respectiva. Se fac niste corelatii”. Pe linga stabilirea cauzelor mortii, doctorul Grigoras pune diagnostice si in cazurile persoanelor vatamate care ajung la Institutul de Medicina Legala.

Pe linga asta, il fascineaza investigatiile pe care le urmareste pe Discovery si recunoaste ca munca de Institut nu e departe de ce se vede la televizor. “E urit ca lucram cu toate bolile societatii, crime. Inainte era mai greu, acum, cu noul sediu avem o morga draguta.” Pentru o autopsie, medicii lucreaza cam doua ore, iar in cazul crimelor dureaza mai mult pentru ca se fac investigatii, fotografii. “Multi strimba din nas cind aud de medicina legala, dar nu stiu ca meseria asta inseamna mult mai multe.” Lesinul nu l-a cuprins niciodata, in schimb cind a intrat prima data intr-o morga a zis ca nu va face meseria asta vreodata.

Lucrurile se inteleg mai usor cind doctorul Grigoras spune ca “pina la urma te obisnuiesti cu toate.”

Ionela SAVESCU