Moda caroseriilor dichisite

„Banii folosiți în tuningul de ma­șini sînt genul de fonduri pe care nu le mai scoți niciodată”, îmi spune Răzvan ca­re își poartă vaselina pe degete după ce a meșterit încă ceva la autoturismul lui. „Mașina asta la mine moare. A fost lu­a­tă în 2006 cu 11.000 de euro, mai ada­ugi încă 7.000 cît am mai băgat în ea, a­jungi la 18.000, dar dacă o pun la vîn­za­re cu 6.000 de euro nici măcar nu mă su­­nă nimeni”, îmi spune el arătînd mîn­dru către Peugeot-ul alb perlat, modificat atît în interior cît și pe exterior, care pă­zeș­te intrarea de la magazinul de pie­se au­to Juntos.

„Ce trebuie să faci e doar să dai vopseaua jos, o lași să rugi­nească și apoi poți să îi pui și scînduri în loc de portiere.”

Și pentru că există modă chiar și în tu­ningul de mașini, iar Răzvan vrea să țină pasul cu ea, urmează ca mașina lui să capete o nuanță de verde perlat cît de curînd. „În 2005 de exemplu, era mo­da cu spoilere mari, coborîte cît mai jos. Acum a intrat pe fir cea clean, adică ma­șina să fie cît mai simplă, să aibă o for­mă perfect rotundă și nimic exagerat.” În timp ce îmi arată cîteva exemple de ma­șini underground tuning și clean tuning, aflu că pasiunea lui a fost inspirată din jo­curile de mașini cu care cocheta încă din copilărie. Își amintește că la una dintre ex­pozițiile la care a participat, unul din pri­etenii săi a venit cu o mașină tunată în rat style (n.r. ruginit). „Ce trebuie să faci e doar să dai vopseaua jos, o lași să rugi­nească și apoi poți să îi pui și scînduri în loc de portiere. A fost făcută special pen­tru expoziție, nu se poate circula cu ea așa”, adaugă el amuzat.

Așa a ajuns mai tîrziu să meș­te­reas­că orice are ocazia, iar acum este student în anul al patrulea la Facultatea de Me­canică. Și nu se dă în lături de la ni­mic, își suflecă mînecile chiar și de la costum atunci cînd este nevoie. „De exemplu, ma­șina mea mi-am făcut-o acasă, în par­care, la garaj, unde s-a putut. Așa mai fac și pentru prietenii mei, însă clienții îi tri­mit mai departe, pot eventual să le dau un sfat cum ar arăta mai bine sau să le co­mand piesele de care au nevoie”, îmi ex­plică în timp ce se învîrte în scaun. Re­cunoaște că este centrat mai mult pe tu­ningul de design, iar dovadă stau și tro­feele care se înșiră pe raftul de sus din ma­gazin, obținute în urma ex­pozi­ți­ilor pentru design exterior și interior. Ast­fel, la Peugeot-ul lui „nu există element ca­re să nu fie modificat, de la portbagaj pî­nă în față. Pe viitor, aș vrea să scot ban­cheta din spate și să o înlocuiesc cu do­uă scaune sport”, spune în timp ce mer­ge pînă la mașina unui client să îl a­ju­te cu o idee.

Prietenul său, Paul, îmi spune pe un ton complice că Răzvan ar mai vrea să schimbe modul de deschidere al portba­gajului, însă pentru asta mai are ne­vo­ie de cîteva piese pe care le caută la un preț cît mai avantajos. „Oricum pasiunea as­ta e ceva asemenea pescuitului. Nu în­țelegi ce pot face oamenii la baltă pînă nu mergi și tu cu ei. Și cînd ești acolo, sim­ți că vrei să afli tot mai multe și să le aplici chiar tu. E un fel de virus.” Iar Răz­­van deja îl poartă în sînge.