Muncă pe patru roți
1001 de chipuri 22 aprilie 2013 Niciun comentariu la Muncă pe patru roți 7Dacă ar fi să te iei după gura lumii, ai crede că a tuna o mașină înseamnă doar a-i lipi cîteva abțibilduri pe caroserie sau a-i adăuga acele bare de jos ce îi schimbă cu totul aspectul. Însă dacă îl întrebi pe Ilie Macovei cum stă treaba, îți spune că lucrurile sînt mai complicate și că nu oricine le poate face. Cu a sa Skoda Octavia modificată atît cît să nu-ți mai dai seama de marca ei decît dacă ochești sigla îl vezi des prin oraș.
Iar ca semn de recunoaștere sînt însemnele firmei sale, Granit Restyle Auto Iași, înșirate pe bolidul masiv.
„Îmi plac mașinile, iar în trafic sînt conștient că atrag multe înjurături. Conduc destul de agresiv, dar ăsta e stilul meu”, îmi spune de la volanul mașinii, în timp ce trage adînc în piept fumul țigării slim pe care tocmai și-a aprins-o. De tuning s-a apucat tocmai din cauza pasiunii sale pentru automobile. Însă și faptul că în 2009 și-a deschis service auto l-a avantajat, nefiind nevoit să bată drumuri pe la alte centre, cu machetele cu care lucrează la subraț. Tînărul se ocupă în special de exteriorul mașinilor și de dotarea motoarelor, cărora le adaugă cai putere sau le schimbă filtrele. „Întreabă un om obișnuit ce este tuning-ul și nu va ști să-ți spună. Majoritatea cred că dacă pun un eleron pe spate (n.r dispozitiv aerodinamic folosit pentru a mări aderența unui autoturism sau pentru estetică) și o pereche de jante, mașina este tunată. Nu este chiar atît de simplu”, și continuă să îmi povestească domol despre caroseriile din fibră de carbon, aripile laterale sau bara din față și spate. Nu e mulțumit că Internetul poate fi folosit în dezavantajul service-urile auto specializate, din moment ce „românul e învățat să caute într-o mie de locuri și ajunge să își comande de pe site-uri precum Ebay piese pe care le lipește cu bandă scotch, cu ce vrea el, cu ce îi trece prin cap și apoi zice că a tunat o mașină”.
Și-a modificat aproape în totalitate și celălalt vehicul, un Volkswagen Scirocco pe care nu îl folosește iarna, pentru că are garda joasă. „Străzile din Iași sînt de-a dreptul superbe, ar trebui să stea ăștia cu utilajele de deszăpezire deoparte, să le îndepărtez eu zăpada, cu bara din față”, îmi spune rîzînd. Știe că atrage priviri cu bolidul alături de care participă de cîțiva ani la prezentări și curse prin Moldova, sau „liniuțe”, așa cum le numește el pe cele din urmă. „La concursuri, să-i vezi pe toți cum își dau jos portbagajul, roata de rezervă, tot ce e greu de pe mașină, ca să prindă viteză mai repede”, își amintește în timp ce ochii îi sclipesc.
La serviciu e un șef aspru și își pune băieții să facă curat zilnic. „Nu poate să fie chiar ca într-o farmacie că nu ai cum. Dar sîmbăta tot avem curățenie generală”, adaugă zîmbind în timp ce răsucește cheile în contact. Bolidul începe să toarcă întocmai ca o pisică alintată. Atît de „răsfățată”, că nici asfaltul nu îi mai recunoaște marca, deși este bătucit zilnic de alte surate Skoda.
Adaugă un comentariu