Un noroc adus de alții

1001 de chipuri Niciun comentariu la Un noroc adus de alții 0

„De ce nu îți cauți ceva de lu­cru pe la Salubris sau să mun­cești pă­mîntul, că ai putea”, îi spune Iu­li­­a bărbatului care încerca să ne vîn­dă ghiocei „de pădure”, cu cinci lei, cîți vrem. Nu i-a mers afa­ce­rea, dar măcar s-a ales cu o țigară. „Unii chiar nu vor să muncească”, îmi zice mai departe.

Și ea își ca­u­tă acum un loc de muncă, deși a cîș­tigat recent o sumă importan­tă de bani și un televizor la concur­sul Kiss Cash. Însă cu greu gă­­sește să se angajeze pentru că nu îi place să lucreze într-un bi­rou, „eu mă simt bine printre oa­meni”. Acum, după ce a văzut at­mos­fera din studioul radio de la București, crede că i-ar plăcea o ca­rieră în acest domeniu.

Iulia a mai cîștigat două premii, cu un an înainte și cînd era mai mică. Vara trecută a mers la Neptun cu iubitul ei pentru un week-end, cu tot cu bani în cont de la marca de țigări care a organi­zat concursul. Iar în clasa a pa­tra a fost recompensată cu produ­se alimentare de o firmă produ­că­toa­re de margarină.

Nu se consideră într-atît de no­­rocoasă încît să se înscrie și să aș­tep­te să și cîștige. A participat la e­dițiile anterioare ale concursului ra­dio, dar nu a fost sunată ca a­cum de către Andreea Berghea. De a­ceastă dată a înscris-o „al ei” , cu cî­teva zile înainte să afle ves­tea cea bună. Iar cînd a intrat în di­rect nu îi venea să creadă și în­treba dacă este adevărat. Unde mai pui că era aproape să nu cîș­ti­ge, pentru că niște prieteni o su­nau du­pă ce a intrat în direct ca să îi zică numărul norocit, dar bine că au fost primii cei de la radio.

Da’ cu banii ce-am făcut?

De la început Iulia m-a întrebat dacă mă interesează să știu ce a făcut cu banii. A organizat o mi­că petrecere pentru prieteni, le-a fă­cut cadouri și a dat bani unei per­soane mai puțin norocoase de­cît ea, așa a învățat că se face a­tunci cînd cîștigi ceva.

O bună parte din premiu este de­ja la bancă și își așteaptă me­ni­rea, nunta cu iubitul ei, cu care este împreună de șase ani și ju­mă­ta­te. Iar acum, tentația e ma­re, ar cumpăra tot ce îi place dintr-un ma­­­ga­zin și ce s-a schimbat du­pă a­ceastă întîmplare, este că „nu mai facem listă de cum­pă­ră­turi, plătim direct cu cardul”. Plus faptul că cei din cartier au felicitat-o și că a avut surprinderea să vorbească mai des cu persoane cu care î­na­in­te vorbea o dată pe an și că a­ceș­tia se așteptau să împartă banii cu ei.

Totuși, nu toată suma de 6900 de euro i-a intrat în cont și parcă nu îi mai pare un premiu atît de ma­re după ce a plătit TVA-ul pe cîș­tig, „sînt taxe destul de mari pînă la urmă”, spune Iulia mai pu­­țin voioasă. E bine și așa, banii cu care a rămas sînt ca un credit care i-au adus lucruri pe care le-ar fi cumpărat în rate, însă pe care nu trebuie să îi dea înpoi.

Georgel COSTIȚĂ

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top