Viata nu mai are “chimie”
1001 de chipuri 23 martie 2008 Niciun comentariu la Viata nu mai are “chimie” 15La sectia de Toxicologie, Danuta se joaca cu formulele chimice, “descopera drogurile, asta este specializarea ei”. A terminat Biochimia si lucreaza la “morga” de pe 1 martie anul trecut. Ochii albastri fac totul, e micuta si indeminatica atunci cind lucreaza la toate aparatele nou aparute in sectie. Tehnologia moderna le-a venit de la germani printr-un proiect Phare. “De la Uniunea Europeana”, tine sa corecteze seful, Constantin Liviu Viorel, chimist specialist, angajat al Institutului din 1984. “Germanii au venit in primavara lui 2006 si ne-au dat un an sa ne modernizam. “Va dam noi banii”, au zis”. Vechiul sediu al sectiei era o camera la subsol unde “faceam toate, si testele pentru alcoolemie, pentru droguri”.
Trafic la aparate
De-atunci, lucrurile s-au modernizat pe banii acestora si cu aparatura din Romania. In stinga si in dreapta culoarului, camerele au cite un aparat cu o anumita intrebuintare. Danuta, asistenta, nu se pierde in explicatii, isi stie parca pe de rost atributiile: ei trebuie sa confirme banuiala medicului legist, daca cineva a murit prin intoxicare cu pesticide, de la droguri, medicamente sau alcool. Lucreaza si cu politistii pentru testele cu narcotice si alcool. Aparatele sint bune, iau urma si celei mai mici formule chimice, dar la Iasi inca nu se lucreaza cu ele “la capacitate maxima”. Acestea sint proiectate sa faca multe teste, “50-60 si nu cinci-sase cite avem noi pe zi”. Sint si greu de intretinut pentru ca necesita “multe consumabile”, “daca se strica, chemi specialistul pe care trebuie sa il platesti cu ora”, iar unele componente trebuie schimbate pentru ca au durata maxima de utilizare. Explicatia acestei modernizari exista: “Acum nu avem mult de lucru, dar o sa avem”, e convins chimistul Constantin pentru ca “sintem granita de est a Europei, o sa fie trafic”.
Munca lui se face cu cartile de chimie in fata pentru ca “otrava” poate insemna “organo-fosforate”. Intoxicarile pot fi accidentale “cind are omul sticla cu vin linga cea de pesticide”. Chimistul primeste verdictul la prima mina de la medicul care a facut autopsia si dupa aceea “cauta”. Danuta enumera pasii “descoperirii” in functie de aparate; singele este cel care tradeaza, el este centrifugat, chimia isi face datoria, substantele se separa, drogul, pesticidul se determina ca mai apoi sa fie recuperat intr-o anumita proportie, analizat si identificat intr-o formula si o cantitate. “Se lucreaza mai mult la interpretarea unui grafic, sa vezi substantele si sa le recunosti.” Iar atunci cind chiar nu “iese”, dupa toata munca, “nu iti vine sa iti iei parul si sa ti-l arunci?” Concluziile despre toxicomani se dau cu cifre si simboluri: “In Moldova, canabisul e in floare, si ecstasy mai intilnim. La teste, pentru multi e convenabil sa iasa “pozitiv” pentru ca atunci sint consumatori, daca nu le iese drogul in singe, atunci sint considerati traficanti”. Cit despre pesticide, cu un git sau cu o sticla intreaga, e de ajuns sa ajungi un nume introdus intr-un aparat care seamana cu masina timpului.
Carmen AVADANOAEI
Adaugă un comentariu