O inimă cît Piața Unirii
1001 de măști 2 martie 2015 Niciun comentariu la O inimă cît Piața Unirii 4O mică armată de studenți din Liga Studenților Electroniști din Iași cărora li s-au alăturat Asociația Studenților și Absolvenților Facultății de Construcții și Instalații, Asociația Studenților și Absolvenților Hidrotehniști, Asociația Studenților și Absolvenților TCM au umplut Piața Unirii de rîsete. În fiecare an, Liga Studenților Electroniști din Iași de Dragobete se adună pentru a realiza un flash mob, marcînd ziua dedicată dragostei.
Inimi pe asfalt
Căpitanul lor, o fată care poartă un pulover galben, dă din mîini și țipă în microfon. „Mai la stînga”, spune către colegii ei. „Așa, acum intrați în inimă”, le rostește rapid celor doi băieți întîrziați. După ce îi aranjează pe cei aproximativ 130 de oameni în cinci linii își dă seama că trebuie să se ducă mai la stînga. Flash mob-ul trebuie repetat o dată înainte de marele moment. Astfel că, așa-numita coregrafă, o altă fată firavă și flatată de situație, începe să țopăie și să fluture o coală de hîrtie roșie, ba la stînga și la dreapta, ba în sus și-n jos. Fata-căpitan spune în microfon cu un accent exagerat de moldoveancă „Toți în aceeași direcție, haideți!”.
În pofida mișcărilor haotice ale soldaților activitatea a devenit una foarte dinamică. Roșii, galbene sau albastre, hîrtiile dansează în mîinile studenților care se distrează din orice motiv. Micile tamponări, călcatul absolut din greșeală sau loviturile cu cotul au stîrnit rîsete isterice.
Bîrfe dansante
Un grup de trei fete stau cu spatele la activitate, chicotind despre colegele de cameră în timp ce dansează. Noroc că melodiile de dragoste nemuritoare românești ca „Să nu-mi iei niciodată dragostea” de la trupa Holograf sau „Zece” a lui Florin Chilian au fost date la maxim astfel nu au auzit decît doi sau trei oameni poveștile lor. Pînă fata-căpitan nu a pus iar mîna pe microfon și nu a început să le spună să se mute, să dea din mîini și din picioare, furtuna de voci și de mișcări necontrolate nu a luat sfîrșit.
În toiul manifestării, o fetiță însoțită de mama sa, dornică să participe și ea la flash mob, a tras de mînecă pe unul dintre băieții de la sunet. După ce inima din oameni a fost desenată, toate ligile au sărit la „Panoul dragostei”, două coli mari albe de hîrtie prinse de un suport de fier. Prima la semnat a fost fetița în roz care a făcut cîteva inimioare albastre undeva în josul panoului. Deasupra mîzgăliturii fetiței, printre floricele scrie mic, roșu pe alb „Iubește românește”.
Și pentru că orice dovadă de iubire trebuie să rămînă întipărită undeva, nu lipsește fotograful de serviciu pe care îl cunoști după gențile agățate de gît și de umăr. Iar el aleargă mai ceva ca Speedy Gonzales în direcția din care aude „Fă-ne și nouă o poză!”.
Adaugă un comentariu