Sasova, tarimul unde se ghiceste in bobi

Descintecele de leac si ursitele de Sfintul. Andrei nu se fac doar pentru durere de cap sau de inima. Tanti Vergina a linistit copii deocheati, a intors acasa barbatii si a lamurit pe multi cum e cu visele. In celalalt capat al Sasovei, un sat din judetul Vaslui, Geta lucreaza numai noaptea. A legat si dezlegat o viata. Unii o acuza ca le ia laptele de la vaci, iar altii cred ca in casa ei nu e lucru curat. Insa putini sint cei care stiu cu adevarat cum merg treburile in vrajitorie, iar cei care stiu, nu prea vorbesc.

Ursita cere confidentialitate

Daca o superi te scuipa si te da afara. Are fruntea mereu incruntata, sprincenele dese si negre, iar miinile uscate si le tine in buzunarul de la sort. Daca face magie alba sau neagra, nici ea nu stie. Insa la cei 75 de ani ai sai, tata Geta se pricepe cel mai bine sa desfaca cununii, sa indragosteasca cel mai frumos fecior din sat de cine nu-i trecea prin cap vreodata, sa blesteme pe bani sau pe faina de griu. Nu cere averi, doar confidentialitate.

Nu deschide poarta prea des, nu-i place sa-i intre in curte prea multi oameni. Sasovenii o stiu dupa porecla care i-a ramas de la barbatul ei, “Pufuleasa”. Inainte sa-i moara “Puf” mai iesea in lume, mai mergea la tirg sau prin sat. Dupa ce sotul ei a murit, este rar vazuta chiar si de vecini.

O mai cearta preotul ca nu merge la biserica, insa luminari poate aprinde si acasa, cu alt scop. “Ca sa nu aiba noroc dupa ce se iau barbatul cu femeia, se descinta o ata neagra si se innoada in zeci de noduri ca sa n-o mai poata descilci nimeni. In ziua nuntii se agata la oglinda in casa mirelui sau a miresei, unde se face nunta. Nu mai au zile bune dupa asta, numai scandal si neintelegeri”. Dar, despre cum se descinta, tanti Geta nu spune un cuvint. Descintecele se invata furind, ca la oricare alta meserie cu staif si mister.

Vin la ea in fiecare an fete sa le ghiceasca ursitul. La cine crede ea ii spune sa se lege la ochi cu un fular si sa mearga cu un ulcior cu apa neinceputa in dimineata de Sfintul Andrei la unul din ulucii de la gard. Si ce uluc a nimeri acela sa-i fie sortitul. Unele nimeresc uluci drepti ca bradul si inalti, altele cioturosi si strimbi. Pe cine vrea ea, cheama la miezul noptii sa-i urseasca in oglinda. Le dezbraca de haine si le lasa cum le-a facut mama lor. Apoi tata Geta aprinde doua cioturi vechi de luminare, le aseaza intre doua oglinzi mari si incepe sa bolboroseasca un descintec doar de ea stiut si inteles.

In infinitul de oglinzi care se vad pina hat departe, tinara isi vede viitorul sot. Daca ii apare un sicriu e de rau. Moare de tinara si nu mai ajunge sa se marite ori sortitul e deja mort iar tinara ramine fata mare. Depinde cum interpreteaza baba Geta cind priveste adinc in oglinzi. Se intimpla rar si atunci cind vad sicriul fetele pleaca speriate.

Daca ursitul e cu spatele inseamna ca e departe tare si exista slabe sanse sa se intilneasca. Mai tare isi amarasc inima si-si spun ca nu trebuia sa se duca sa le ghiceasca baba.

Viitor de dama neagra

Asezata pe patul de scinduri din bucatarie, batrina Lenta isi aminteste cum si-a vazut ursitul in tinerete. Era copila pe linga celelalte fete din catun, insa mergea cu ele peste tot. Atunci cind mindrele aflate in pragul maritisului s-au dus in noaptea de Sf. Andrei la vrajitoarea satului, tanti Lenta a tinut mortis sa mearga si ea. Vrajitoarea a lasat-o sa ramina, deoarece avea nevoie de cineva care sa-i tina luminarile.

“Atunci cind se uita una din fete am strigat ca vreau si eu sa ma uit in oglinda, ca de nu le sting luminarile. M-am uitat si l-am vazut pe Nicu, omu’ meu. Statea tupilat linga o soba pe un pat, era si el copil, avea palarie de padurar in cap. M-am maritat de tinara, ca asa erau timpurile, si cind m-am maritat m-a adus acasa la el. Am recunoscut tolul de pe perete si soba linga care statea”. Intinde mina si mingiie lutul cald de deasupra cuptorului, apoi coboara si mai pune un lemn pe foc. Cartofii fierb in clocot in ceaunul de pe ochiul cel mare, iar batrina isi face cruce: “Dupa aia multa vreme nu am avut liniste. Am mers pe la multe manastiri dupa ce m-am luat cu el. Nu a fost bine ca m-am uitat in oglinda atunci. Nu sint lucruri curate toate cite se fac, nu vin de la Dumnezeu, maica”. Nici nu termina de vorbit si se indoaie de spate dupa ciotul de matura de sub pat, pe care il arunca dupa “Turelu”, motanul urias, furisat printre tigaile din dulap. “Minca-te-ar pustiul, iar iti bagi mustatile prin sarmalele mele”. Motanul isi ia parca zborul pe usa ingusta si dispare peste gardul vecinului

Cintec cu descintec

Pe prispa de chirpici din fata casei, saci cu haine vechi stau ingramaditi unul peste altul.

Oblonul de la pod, spinzurat intr-o balama, scirtiie atunci cind vintul bate mai tare. In prunul din fata casei pungile puse la uscat fosnesc haotic, iar in gard oalele stau cuminti infipte in pari. Grajdul sta intr-o rina, gata sa se pravaleasca pe partea dinspre nord. Lutul cu paie a cazut, lasind in urma scheletul din leaturi. Tata Geta se ghemuieste pe prispa si incearca sa-si aduca aminte pentru ce a venit ultima data lumea la ea. Acum o saptamina, pentru descintec de buba neagra. Se ia de la vaci si nu prea are tratament. Specialistii o stiu dupa denumirea de antrax, iar daca nu e tratata se poate muri de la ea. “Nu zic cum descint, dar spui acolo ca merg doi boi negri la semanat seminte tot negre si cum semintele au rasarit asa bubele au pierit. Aici trebuie lucruri gasite, coase vechi, potcoave. Eu am o bucata de secere gasita pe cimp. O tin numai pentru asta. O pun pe jar sa se incinga si cu ea descint. Oamenilor le spun sa se spele si cu coada de soricioaica si cu pelin. Le trece”.

De descintat insa se ocupa mult mai des. Te scapa de rau cum nu poate nici doctorul si nici popa. Dar nu intotdeauna descinta de bine. Intr-o cana cu apa stinge doi carbuni scosi din foc si ii inteapa cu un cutit. Daca cel care a deocheat e barbat cu siguranta va ramine neinsurat, iar daca e femeie, acesteia o sa-i curga laptele tot si nu o sa aiba ce sa-i dea copilului sa manince. Daca se lasa la fund carbunii cind se zice numele de barbat atunci e clar. Deocheata este cu certitudine o fata frumoasa.

Vergina da in vise

Cu multi nepoti la oras, tanti Vergina sta singura si-si cintareste pensia. E trecuta la caiet in deal la “turcu” pentru salam si bere. Zice ea ca-si traieste viata acu’ la 80 de ani, ca in tinerete a avut numai neajunsuri. S-a imprietenit cu Geta acum multi ani, dar nu-si vind secretele, fiecare cu datul ei.

Visele ii sint prioritatea. Le interpreteaza cum nu se poate mai bine si mai da si in bobi pe deasupra. “A venit o vecina sa-mi spuna ca a visat niste bouri mari si negri care o fugareau. Asta inseamna boala. A cazut la pat dupa citeva zile, dar s-a dus si s-a internat. Mereu visele inseamna ceva daca stii cum sa le iei. Paduchii sint bogatie. Nu cunosc oameni care sa fi venit sa-mi zica ca au visat paduchi”, povesteste tanti Vergina invirtind cu facaletul in ceaunul cu mamaliga. Intotdeauna trenul sau masina aduce “huiet” iar serpii vint. Daca visezi ca ai murit, atunci e de bine. Inseamna ca duci o viata lunga si ca ti-a murit moartea. “Oile aduc zapada, cind visezi un cird de oi, apoi sigur ninge. In vie e de rau mai ales cind maninci struguri. Daca boabele sint rosii, se imbolnaveste cineva din familie, daca sint albe, se imbolnaveste cineva apropiat la care tii mult, da’ care nu-ti e de singe”. Ciinii si lupii sint dusmanii aprigi care pun mereu bete in roate si care, daca ajung sa te sfisie, trebuie sa te muti, caci nu mai e rost de trait cu ei prin preajma, dupa cum spune tanti Vergina.

Petitori de rau augur

Apuca ceaunul de torti si rastoarna mamaliga pe un fund de lemn. Chiar daca are miinile goale, nu se frige.

Batrina dispare pentru citeva minute ca mai apoi sa apara cu un pumn de bobi. Ii imprastie pe masa si incepe sa-i roteasca cu podul palmei. “40 de bobi ca 40 de frati, ghini stiuti, ghini ginditi, cum ati stiut a inflori si a rodi asa sa-mi stiti a ghici”. Ii imparte in trei gramajoare apoi ii grupeaza dupa criterii numai de ea stiute. Un singur bob prezice un drum lung, doi bobi, petitorii, trei bobi arata scirba omului iar patru arata o adunare. Restul ramine la libera interpretare a ei: “Ai trei petitori da’ nu toti is buni. Primu-i brunet cu ochi albastri. Sa te feresti de el ca e cea mai rea ursita a ta. Astalalt e cu ochi caprui, da’ nu-i bun nici asta ca e cu doua fete. Are ochi pentru mai multe femei. De al treilea fugi tu, da’ nu stiu de ce. E cea mai buna ursita a ta. E un om bun la suflet si o sa ai viata alaturi de el. E saten cu ochi albastri si cam slab. Lui ii e drag de tine si tu il pui la spate”.

Se mai pricepe tanti Vergina si la descintat de albeata sau de “strins” la copiii mici. Numai ca, spre deosebire de tata Geta, ea zice Tatal Nostru atunci cind stinge carbunii.

Primeste si preotul cind vine cu Ajunul, cu Boboteaza sau in postul Pastelui. Ba chiar primeste doi. Pentru ca pilcul de case unde locuieste se afla intre doua sate, vine si preotul din Sasova si cel din Rebricea, satul vecin. Ii cinsteste insa pe amindoi cum se cuvine de fiecare data. In coltul din perete, candela cu busuioc la capete si cu pinze de paianjeni arde mocnit, ca intr-o asteptare. Lumina purpurie se ineaca in uleiul de bucatarie turnat de batrina pina la buza paharului. Este timpul pentru o cruce de iertare a pacatelor.

Paula SCINTEIANU