Votul cimentat cu cîntec

Pe ulița ce duce de la calea ferată spre sa­tul Mo­vi­leni se aude muzică răzbătînd din de­părtare, ca ecoul stins al unui lup. Un bătrîn se sprijină cu ambele mîini de poarta din lemn dis­trusă de carii și analizează cu­ri­os toate per­soanele care trec pe drum. Dacă are no­roc să ză­rească o fată mai tinerică, o întreabă așa, doar pen­tru a intra în conversație, dacă vine de la Iași și cam cît e ceasul.

Dacă înaintezi prin praf spre centrul satului, poți a­uzi melodia ce răsună tot mai puternic. Vine dinspre o clădire portocalie, de pe stra­­da principală, la a cărei poartă stau an­co­­rate două steaguri, cel românesc și cel eu­ro­pean.

Sub umbra lor odihnesc pozele a cinci băr­bați, toți candidații la primărie. Poarta ma­re este larg deschisă, iar în spate stau doi mun­citori, care se chi­nu­ie să cimenteze un trotuar. „Da, da, domnișoară, aici e pri­măria. Cre­deați că-i discotecă, nu? Ne mai re­la­xăm și noi, ce să facem”, spune unul dintre ei, în timp ce con­­tinuă să niveleze amestecul proaspăt tur­nat.

Partidul Național Liberal (PNL) a ocupat scaunul de conducere din sat în ultimii ani, așa că o investiție în vechea clădire a pri­mă­riei, la final de mandat, nu a fost tocmai ne­in­spirată, mai ales că viceprimarul, Gheor­ghe Holbură, s-a gîndit să nu o părăsească prea cu­rînd. S-a înscris în cursa electorală, de da­ta aceasta pentru pri­mar, astfel că sediul are a­cum geamuri și uși de ter­mopan maro, pe­reți colorați și, în curînd, trotuare.

Peste stradă tronează, tăcut ca o nălucă, ba­rul lui Cos­tel, un bărbat brunet de vreo 50 de ani. Geamurile mari ale magazinului sînt acoperite doar cu afișele de cam­panie ale lui Mi­hai Plumbu, reprezentant al Par­ti­dului So­cial Democrat (PSD), nu ale tuturor, așa cum se întîmplă la alimentara de pe uliță. În de­fi­nitiv, nici n-ar avea loc pentru că pe lîngă pa­gina cu poza, Mihai Plumbu mai are vreo do­uă foi cu obiectivele pe care și le propune în caz că va fi ales, ca să știe lumea de la în­ce­put ce are de gînd. Costel n-are prea mare în­cre­de­re în campaniile astea, dar se conformează neputincios. „As­tăzi fiecare e pentru el, așa s-a ajuns, n-ai ce face”, mormăie morocănos și se retrage în camera din spa­tele tejghelei.

Di­ferența între candidați se mai face din cînd în cînd pe facebook, pe pagina co­mu­nei Movileni, unde dis­cu­țiile cu și despre can­didați sînt numeroase. Nici mă­car faptul că cel puțin doi dintre ei se declară „fii ai sa­tu­lui”, nu îi îndepărtează uneori de limbile as­cu­țite ale concetățenilor. Nici candidații nu se lasă mai prejos cînd vine vorba de com­pe­ti­ția pe rețelele de so­cia­li­za­re.
Fie că distri­bu­ie filmulețe cu ei îm­bră­ți­șînd oameni și cu pică­turile de apă curgînd din țevi, ca dovadă a e­xis­­ten­ței apei în conducte, fie că postează în­dem­ne precum „Luați o be­re și votați PSD la putere!”, reușesc să atra­gă atenția cetă­țe­ni­lor.

Dacă aceștia vor reuși să „schimbe îna­inte să fie schim­bați”, se va afla atunci cînd din geamurile magazinelor alimentare din sat, vor dispărea foile co­lorate cu mesaje instigatoa­re, iar la primărie sin­gura melodie cîntată, care va răsuna în comună, va fi „Bi­ne te-am gă­sit, primare!”.