Lari Giorgescu: Dansul lui Gigi este mai aproape de poezie decît de proză

Interviu cu Lari Giorgescu, nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2013 la categoria „Cel mai bun actor” pentru rolul din piesa „D’ale noastre” regizată de Gigi Căciuleanu

Care a fost repertoriul pe care l-ai prezentat la admiterea la UNATC?

Am avut o povestire de Cehov din „Jurnalul unui om iute la mînie”, apoi un monolog din „Cîntec despre mi­ne” al lui Walter Witmann și, lu­crul care m-a făcut să fiu admis la fa­cultate, am pregătit o poezie de a lui George Bacovia, pe care o știm cu toții, „Plumb”, dar am zis-o în țigănește. Am tradus-o cu cîțiva oa­meni pe care îi cunoșteam de etenie romă și mi-am făcut un monolog. M-am gîndit cum ar fi dacă poezia asta ar fi citită de un gropar și mi-am inventat un personaj. Iar juriul a fost trăsnit, a rămas uimit. Cînd am zis poezia asta, era prima probă și trebuia să aștepți afară rezultatul, admis sau respins. Mie mi s-a spus încă de la prima probă „aș vrea ca la ur­mătoarea probă să vii cu ceva în care să te văd pe tine, să fii tu”. Și am știut de atunci că merg mai departe. Iar, la proba de interviu, m-au pus să mai zic încă o dată poezia.

Pe Micul Prinț nu te-ai gîndit să-l interpretezi?

Îmi place la nebunie Micul Prinț. E cartea la care mă întorc și cînd mi-e bine și cînd mi-e rău. Îmi face bine să o recitesc pentru că am plăcerea redescoperirii ei de fiecare dată. Nu este aceeași lectură pentru că eu nu mai sînt același și este cumva ca în teatru, pentru că un spectacol este un proces în care emoțiile sînt de fie­care dată altele. Altfel am fi ca niște roboței, niște mecanisme în care am intra și pe care nu le-am putea depăși și, cumva, conceptul de mecanism este împotriva firii mele.

Sînt foarte rari oamenii cei care vin așa la tine și îți dau tot, tăvălug, și te contaminează.

Cum ne reprezintă D’ale noastre?

Chiar sînt d’ale noastre. Este un titlu foarte bine ales. „D’ale noastre” este un spectacol sută la sută Gi­gi Căciuleanu inspirat din opera lui Caragiale și ne reprezintă pe noi prin tot ceea ce facem. Este o lume care nu poate fi băgată în cuvinte. Pentru că mișcarea, dansul lui Gigi, este mai apropiată de poezie decît de pro­ză. Și asta este frumusețea lu­cru­rilor pe care le face el. Pariul pe care l-a cîștigat Gigi cu acest spectacol a fost că a încercat să-l facă pe Ca­ra­gia­le universal și a reușit. Adică toa­tă lumea poate înțelege structura dra­matică a piesei lui, care este ireproșabilă, dar el e mai mult decît atît. El este de-al nostru și noi putem să-l înțelegem foarte bine. Reacțiile de la Paris, Londra, Bruxelles sînt la fel de bune precum cele de aici. La Pa­ris chiar am fost întrebat de o doamnă unde poate să găsească o­perele autorului. Un compliment mai mare decît ăsta nu știu cine ți-l poa­te face.

Despre Gigi Căciuleanu spu­neai într-un interviu că te îm­bo­gă­țește ca om. 

Gigi este un om care func­țio­nează cu și prin repere culturale. Este un om care investește foarte multă energie în omul cu care lu­crează, care vine și îi vorbește prin repere culturale, ca să înțeleagă mai bine. Tot timpul vorbește în versuri, îți aduce repere din cinematografie, din pictură, din literatură, din sculptură. Gigi Căciuleanu nu este un regizor comun, care se menajează. Adică nu este un om care stă pe sca­un și spune „aici ar trebui să fie așa”. Este un om care vine la serviciu și lucrează cot la cot cu tine și desco­peră alături de tine. Și de asta toată echipa îl iubește atît de mult și-i este atît de devotată. Sînt oameni foarte rari cei care vin așa la tine și îți dau tot, care vin așa, tăvălug, și te contaminează. La Gigi nimic nu este în plus. Totul este lucrat, fiecare deta­liu este tușat. Nimic nu este general, totul este cu sens. Pentru că nici unul dintre noi nu dansează, deși poate fi tradus ca un dans. Noi acolo dăm formă unor idei și unor sensuri ale lui Gigi, ale lucrurilor care erau în mintea lui. Și asta nu te obligă să faci o mișcare. Execuția simplă te o­bosește și de asta eu nu mă consider dansator. Eu mă consider un om care exprimă și se pune în slujba unor idei. Sînt un actor care exprimă niște idei.