Clasificarea universităților din România, șubredă la temelie

Noua lege a educației a pus clasificarea universităților românești în brațele Asociației Universităților Europene (EUA). La un an de zile după realizarea ierar­hiei și după două procese intentate care reclamau faptul că aceasta ar fi ilegală, noua conducere a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului susține că la sediul ministerului nu există documentele care să certifice felul în care a fost realizată clasificarea și că, prin urmare, nu se poate apăra în instanță. Însă, chiar dacă legalitatea clasificării este adusă în discuție, universitățile de stat din Iași nu-și pun problema legitimității poziției lor în topul realizat de EUA. În schimb, martori fiind la confuzia creată de nerespectarea legii de către vechiul minister, repre­zentanții instituțiilor de învățămînt superior acuză neregulile de pe o poziție pe care o văd de netăgăduit, cel puțin pînă la următoarea clasificare.

Legea Educației Naționale din 2011 prevedea la momentul publicării că, la șase luni de la apariția acesteia în Monitorul Oficial, universitățile din România vor fi clasificate și că programele de studiu din cadrul acestor instituții de învățămînt superior se vor supune unei ierarhizări naționale. Con­form articolului 216, alineatul 2, Mi­nis­terul Educației, Cercetării, Tine­re­tului și Sportului (MECTS) este cel care „gestionează procesul de evaluare periodică, de clasificare a universi­tă­ți­lor și de ierarhizare a programelor de stu­dii ale acestora”. În schimb, Artico­lul 193 detaliază în cele șase alineate ale sale faptul că în momentul în care se va realiza pentru prima dată această clasificare, ea va fi făcută de către un „or­ga­nism internațional cu competență în do­meniul ierarhizării și clasificării in­sti­tuțiilor de învățămînt superior sau de către o agenție de asigurare a cali­tă­ții înregistrată în EQAR (n. red. Re­gis­trul European pentru Asigurarea Calității) din străinătate”.

Licitația organizată de către MECTS pentru realizarea acestei clasificări a fost cîștigată de către Asociația Uni­ver­sităților Europene (EUA), un or­ganism internațional care se ocupă cu evaluări instituționale în vederea creș­te­rii calității învățămîntului superior. Ast­fel, universitățile au fost îm­păr­ți­te în trei categorii, stabilite de minister și nu de către evaluator: cen­trate pe educație, de educație și cercetare științifică și de cer­cetare avansată și educație. Tot EUA s-a ocupat și de ie­rarhizarea progra­me­lor de studiu (li­cență, master și doctorat) a 90 de universități din România, dintre care 54 de stat și 36 private.

Evaluări pînă în 2014

Însă modul de funcționare a me­ca­nismului de clasificare a fost contestat anul acesta atît de fostul ministru in­ter­imar al MECTS, Liviu Pop, cît și de Asociația Universităților Private și de Universitatea din Suceava, care au dat ministerul în judecată reclamînd o ilegalitate în modul în care a fost reali­zată această clasificare. Mai mult, ac­tua­lul ministru al Educației, prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, susține că procesul de evaluare are lacune și la ni­vel de procedură, acesta fiind demarat în urma emiterii unui Ordin al ministrului fără să existe, la momentul respectiv, o Hotărîre de Guvern care să cuprindă criteriile și metodologia de clasificare. „S-a emis un Ordin de ministru care nu este publicat în Monitorul Oficial prin care ni s-a cerut să vărsăm datele universităților într-o bază de date. S-a ana­lizat baza de date, iar abia apoi s-a fă­cut metodologia. Ceea ce nu este normal, este împotriva legii”, a explicat prov. univ. dr. Ecaterina Andronescu.

Aceasta a adăugat că în momentul numirii sale, la minister ar fi găsit o scri­soare semnată de secretarul general al EUA, Lesley Wilson, în care aceasta din urmă precizează faptul că instituția pe care o reprezintă va participa „la un exercițiu” în ceea ce privește clasifica­rea universităților românești. Mai mult, conform descrierii prezentate pe pagina principală, EUA nu s-a ocupat pînă acum de ierarhizări sau de clasificări ale universităților, ci doar de evaluări instituționale. „Am fost și sîntem im­pli­cați în evaluarea sistemului de în­vă­țămînt superior însă vă rog să țineți cont de faptul că EUA nu se ocupă de ierar­hi­zarea instituțiilor de învățămînt su­pe­rior”, a declarat Andrew Miller, di­rec­tor adjunct responsabil cu problemele de apartenență și comunicare la EUA.

În prezent, indiferent de contesta­ți­ile aduse clasificării, EUA desfășoară activități de evaluare a celor 90 de universități cuprinse în clasificarea reali­zată în toamna anului 2011. Conform unui comunicat de presă eliberat de EUA la 9 ianuarie 2012, instituția a început atunci următoarea etapă din procesul clasificării, demarînd proceduri de eva­luare instituțională realizate de comisii cu membri din afara României, proces ce se va încheia abia în 2014. „Vom eva­lua primele 42 de instituții din primele două grupe ale clasificării. După autoevaluarea primită deja și două vizite la unitățile respective a echipelor de eva­luare se va redacta un raport final pentru fiecare universitate care va fi livrat acesteia și făcut public. Celelalte 48 de instituții din a treia grupă vor fi evaluate în cursul anilor 2013 și 2014.”

Prima grupă, pe merit

În cazul universităților din Iași, cer­titudinea plasării într-o categorie superioară a fost motivul pentru care conducerile nu au reacționat în momentul în care s-au colectat datele. Este și si­tua­ția Universității „Alexandru Ioan Cu­za” (UAIC) din Iași, ai cărei re­pre­zen­tanți sînt convinși că, indiferent de criteriile de clasificare și ponderea acesto­ra, instituția de învățămînt superior ar fi fost încadrată în prima categorie. „Nu mi-am pus niciodată problema că UAIC nu va face parte dintre primele universități. Cînd a început clasifica­rea nu ne-am gîndit o clipă că nu există o fundamentare serioasă în spate, cu punc­taje pentru criterii. De asemenea, nu ne-am gîndit că nu există o documentație legală sau un act normativ în baza căruia să se fi efectuat clasificarea”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rec­tor al UAIC Iași.

Una dintre principalele acuzații adu­se MECTS în ceea ce privește clasificarea, a fost aceea că pașii necesari pen­tru un asemenea proces nu au fost fă­cuți în ordinea legală. „Motivul pe care îl in­vocă cei care au contestat clasificarea este unul legal și anume apariția re­tro­ac­tivă a documentelor. Cu alte cu­vin­te, tot procesul de evaluare a domeniilor de studii s-a efectuat înainte de apari­ți­a actului normativ. Nici un act normativ nu poate avea însă efecte retroactive”, a adăugat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Nici în cazul Universității Teh­nice „Gheorghe Asachi” (UTI) din Iași nu au existat îndoieli în ceea ce privește aprecierea în grupă categorie valorică a activității instituției de învățămînt su­perior. Însă și reprezentanții instituției de învățămînt superior au reclamat mo­dul în care s-a făcut evaluarea. „Este vorba de faptul că nu s-a știut metodo­lo­gia și întîi s-au cerut informații, documente. Metodologia a fost făcută publică după ce s-a făcut cunoscută clasificarea. E adevărat că este o clasificare contestată de multe universități, dar pe noi nu ne-au afectat viciile găsite de al­ții în ea. Universitatea și-a găsit locul pe care l-am anticipat cu toții și nu am fost defavorizați”, a declarat prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, pro­rec­tor responsabil cu activitatea didactică la UTI.

Și reprezentanții Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF) din Iași au considerat în 2011 că respectarea prevederilor Ordinului de ministru nu va face decît să stabilizeze un loc deja asigurat al instituției în prima categorie. „Nu ne-a preocupat chestiunea legalității procedurii pen­tru că noi, ca universitate, am urmat toa­te regulile. Nu este problema noastră da­că este o chestiune legală sau nu, este problema ministerului. Dacă ministe­rul a încălcat legea, el trebuie să răs­pun­dă, însă părerea mea este că această cla­sificare trebuia neapărat făcută”, a de­cla­rat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, rector al UMF. Se pregătește o nouă rundă de clasificări.

Însă încadrarea într-una din cele trei categorii stabilite de EUA influen­țea­ză finanțarea anuală doar indirect. O pondere mai mare o are ierarhizarea programelor de studiu, care s-a extras în urma analizării aceleiași baze de date depuse de către fiecare universitate în parte la Unitatea Executivă pentru Fi­nanțarea Învățămîntului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). „Într-o oarecare măsură și clasificarea influențează finanțarea pentru că numărul de locuri care s-au dat la doctorat universităților din clasa A au depins de asta. Noi am avut programe de studii poziționate bine și foar­te bine, prin urmare nu sîntem afectați de clasificare”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Vîntu, rectorul Univer­si­tă­ții de Științe Agricole și Medicină Vete­ri­na­ră „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) din Iași. USAMV este clasată în categoria a doua în topul generat de anali­za EUA. Totuși, reprezentanții acesteia nu se declară surprinși de încadrare. „Avem și programe de studiu din categoria C și pe bună dreptate, credem noi, pentru că, pînă la urmă, pe baza acelor date care s-au cerut atît au acumulat”, a adăugat rectorul USAMV.

Conform Ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, chiar și în con­dițiile de față, nu se pune problema in­va­lidării clasificării făcute sub condu­ce­rea cabinetului Funeriu sau a anu­lă­rii acesteia. „În cel mai rău caz, dacă nu clarificăm problema documentelor, va trebui să declanșăm un nou proces de clasificare, cu instituțiile interna­țio­na­le implicate în mod corect și cu toa­te lucrurile făcute transparent”, a ex­pli­cat ministrul. În situația demarării unei noi proceduri de evaluare, condu­cerile universităților vor fi puse în fața unei alte confuzii în ceea ce privește me­todologia. „Ca să se facă o reclasificare vor fi necesare fie alte date fie ace­leași date după alte criterii. Cred că es­te foarte greu să se lucreze acum pe alte criterii și cu datele pe care le-am trimis deja. Pentru a se modifica ceva substanțial, de exemplu în cazul universității noastre, procesul ar trebui reluat de la început și ponderea criteriilor schim­bată”, a mai spus prof. univ. dr. Vasile Vîntu.

***

Dacă pînă acum universitățile din Iași nu au reclamat procesul de clasifi­care, fiind sigure sau mulțumite de lo­cul pe care l-au ocupat, acest lucru s-ar putea schimba în momentul în care mi­nisterul va trebui să demareze o nouă pro­cedură de clasificare, una pentru ca­re să poată aduce dovezi de legalitate. Atunci, împinse de pretențiile la o finanțare mai bună, instituțiile de în­vă­ță­mînt superior se vor încîlci din nou în birocrația care, ultima oară, a ținut a­proape un an de zile și a înghețat orice altă activitate din mediul academic.

Anca TOMA