Proiectul Mega-Universității ieșene, o moștenire pentru alte generații
Honoris fără Causa 2 decembrie 2013 Niciun comentariu la Proiectul Mega-Universității ieșene, o moștenire pentru alte generații 24Proiectul unei mega-universități, o entitate care să cuprindă toate cele cinci instituții de învățămînt superior care există acum în Iași, s-a născut încă de pe vremea în care rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza“ era senatorul Dumitru Oprea. Astăzi, după aproape zece ani de negocieri mai mult sau mai puțin oficiale, conducerile instituțiilor privesc cu reticență un astfel de proiect: ar fi ideal dacă s-ar întîmpla, dar imposibil de pus în practică.
Ideea unificării universităților dintr-o anumită regiune a apărut în 2011, cînd Legea 1/2011 a educației, într-o versiune ne-amendată, explica faptul că un astfel de proiect de comasare ar urma să fie răsplătit financiar din bugetul ministerului. Practic, o uniune a două sau mai multe universități ar fi urmat să primească mai mulți bani decît suma totală a finanțării destinate fiecărei instituții de învățămînt superior în parte. Atunci a fost și momentul în care o universitate din Iași a fost și cel mai aproape de a duce pînă la capăt o astfel de fuziune. A existat un proiect pus inclusiv pe hîrtie care presupunea ca Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iași să fuzioneze cu UMF Iuliu Hațeganu din Cluj Napoca și UMF Tîrgu Mureș. În urma acestei comasări ar fi reieșit Dacia Superioară, o entitate care urma să reunească patrimoniile celor trei universități. „În acel moment reticențele din Iași erau foarte mari. Noi erau într-un consorțiu cu cei de la «Cuza», dar eram pregătiți să face o mare universitate de medicină, cu numele Dacia Superioară. Însă în momentul în care legea a fost amendată și s-a renunțat la articolul care finanța în mod suplimentar o comasare am decis să ne rezumăm doar la un parteneriat, un consorțiu“, a explicat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul UMF.
La Iași, o universitate care dorește să realizeze cercetare la nivel mondial și să fie un candidat serios pentru clasamentele internaționale nu poate să o facă de una singură.
Acesta explică faptul că, la Iași, o universitate care dorește să realizeze cercetare la nivel mondial și să fie un candidat serios pentru clasamentele internaționale nu poate să o facă de una singură. „Nu trebuie să te mulțumești că ești într-un colț de țară și ești foarte bun. Însă din nefericire orgoliile sunt cele care împiedică realizările unei astfel de universități, dar viitorul acesta va fi. Momentan pe noi nu ne afectează, suntem una dintre cele șase universități din Romînia cu bugetul pe plus, nu avem deficit, așa că așteptăm cu răbdare pînă cînd se va realiza un astfel de proiect. În următorii doi-trei ani de zile nu văd că se va realiza dar acesta este viitorul, inclusiv din raționamente economice. Pînă la urmă vei accepta să îți unești forțele pentru a deveni performant“, a completat rectorul.
În spatele orgoliilor instituționale
Această problemă a orgoliilor instituționale este și una dintre piedicile despre care au ajuns informații în redacția „Ziarul de Iași“. Din diferite surse din instituțiile de învățămînt superior am aflat că au existat la un moment dat discuții serioase cu privire la o fuziune între UAIC și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“. O fuziune care ar fi putut fi realizată din moment ce există cîteva domenii comune, în special în zona științelor exacte sau a informatice, însă o fuziune care a fost negată de ambele conduceri ale universităților. „Nu cred că s-a discutat concret această problemă. Ideea unirii presupune o acumulare de aspecte pozitive care se susțin reciproc pentru mai bine. Situația este discutabilă pentru că această unire trebuie armonizată și promovată pe o anumită perioadă de timp. Nu este un proces care poate fi forțat, trebuie să vină într-un mod natural, dintr-un colaborare concretă pe anumite proiecte care să cuprindă atît zone de cercetare cît și zone didcatice, administrative sau de formare a studenților“, a declarat prof.dr. Irina Lungu, prorector responsabil cu imaginea universitară și relații internaționale. Practic, aceasta sugerează că un proiect de comasare a uneia sau a mai multor universități ieșene ar trebui să pornească de la o experiență anterioară în care acestea și-au pus resursele la comun. Iar această experiență, în opinia prof. univ. dr. Irina Lungu, poate fi proiectul propus de către președintele Consiliului Județean, Cristian Adomniței, cu numele InterUniversitas, în care universitățile ieșene vor putea să-și adune la comun resursele de cercetare într-un spațiu pus la dispoziție de către CJ, în zona Copoului.
Discuțiile au fost prinse de „valul“ crizei
Însă o astfel de discuție, care a atins inclusiv teme precum proiecte de cercetare, s-ar fi purtat deja între rectorii instituțiilor de învățămînt superior, încă dinainte de a resimți efectele crizei financiare. S-a discutat, concret, despre unirea într-un consorțiu, iar în acea structură să se realizeze un studiu de fezabilitate privind ideea unei singure universități ieșene, fie că s-ar fi făcut prin fuziune, absorbție, asociere sau comasare. „Am avut o discuție dar nu am ajuns la un proiect detaliat sau coerent. Însă am dorit să realizăm un consorțiu, fără nici un angajament financiar și, dincolo de studiul de fezabilitate, care urma să ne spună dacă ideea este bună sau trebuie amînată, urma să derulăm trei mari proiecte de cercetare și educație împreună. Dar pînă la urmă a venit valul peste noi, atît cel al crizei economice cît și cel al unei crize de conștiință proprie a universității noastre, pentru că au fost atîtea controverse și discuții, cele mai multe artificiale, încît am zis că trebuie să rezolvăm problemele specifice și apoi să reluăm această discuție“, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul UAIC.
Se pierde identitatea universităților
Însă dacă la nivel declarativ există o deschidere față de un proiect al unei Universității de Iași, nu toate conducerile instituțiilor de învățămînt superior sunt de aceeași părere. Spre exemplu, prof.dr. Vasile Vîntu, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, susține că structura care funcționează acum, cea de consorțiu, este una suficientă în materie de relații inter-universitare. „Este un proces care, dacă se va materializa, va fi unul de durată. De zece ani îl avem în discuție și nu am putut realiza nimic pentru că sunt foarte multe variabile care pot fi luate în calcul. În rest, cooperare există, și cu institutele și cu universitățile din Iași dar o discuție despre fuziune nu am mai auzit în ultimul timp.“
Profesorul susține faptul că un astfel de proces, în afara beneficiilor pe care le-ar putea aduce la nivel de competitivitate internațională sau de finanțare, ar putea aduce un mare deserviciu universităților: pierderea identității și a patrimoniului. „Este o problemă sensibilă și trebuie tratată ca atare. Nici unul dintre rectori nu își poate asuma responsabilitatea de a face ceea ce generații întregi nu s-au gîndit. Trebuie analizat foarte bine, nu exclud nici o variantă, vom participa în continuare la orice discuție, dar nu ne-am propus niciodată să ne pierdem identitatea pe care o avem și pe care înaintașii noștrii în învățămînt agronomic au creat-o“, a adăugat prof. univ. dr. Vasile Vîntu.
Indiferent de forma pe care o va lua un asemenea proiect, dacă va fi realizat într-un final, va presupune generații de sacrificiu.
Indiferent însă de forma pe care o va lua un asemenea proiect dacă va fi realizat într-un final, acesta va presupune o serie de generații de sacrificiu, atît din punct de vedere administrativ cît și cel al studenților. „O fuziune poate să ducă și la un coșmar academic. Orice mega instituție se instalează foarte greu pe un proiect care e dificil de la bun început. Dacă facem o analogie cu ceea ce se întîmplă în mediul corporatist, foarte multe fuziuni dau rateu după un an de la formare“, a conchis prof. univ. dr. Vasile Ișan.
Cătălin HOPULELE
Adaugă un comentariu