Hendrik Van der Kamp a desenat orașul perfect
Festivalul Internațional al Educației 24 iunie 2013 Niciun comentariu la Hendrik Van der Kamp a desenat orașul perfect 6Hendrik W. Van der Kamp, președintele ales al Consiliului European al Urbaniștilor, fost președinte al Institutului Irlandez de Urbanism, le-a vorbit ieșenilor, luni, de la ora 11, în Aula Bibliotecii Centrale „Mihai Eminescu” din Iași despre educația în planificarea urbană.
„Nu e un domeniu restrictiv, este vorba de gîndire strategică și de efecte secundare. Despre mentalitatea că generațiile viitoare, nepoții, copiii noștri, vor fi afectați de deciziile pe care le luăm astăzi”. Hendrik Van der Kamp venise pregătit să ne arate, proiectate pe pereții săli, date, grafice și informații despre viziunea sa asupra planificării urbanismului, însă nu s-a lăsat dezarmat de lipsa proiectorului. A vorbit deschis, liber, și ne-a povestit, în prelegerea care a durat puțin mai mult de o oră, că meseria de planificator urban funcționează ca un domino întins cu grijă pe o plajă. Depinde și de deciziile pe care le iei tu pentru ca dominoul să curgă după modeul în care a fost așezat, dar poate veni și marea și să îți măture tot aranjamentul.
Ne-a vorbit despre greenfield, extinderea orașului pe baza unor teritorii cumpărate în afara spațiului urban, de la niște fermieri, dar și de despre brownfield, dezvoltarea orașului pe foste zone industriale sau cartiere îmbătrînite, fără valoare de patrimoniu. „Chiar dacă la acestea din urmă se întîlnesc probleme cu titlurile de proprietate în toată Europa, și bănuiesc că nici Iașul nu face excepție, merită investit. Deși, sigur, e mai simplu să cumperi de la un fermier o singură bucată de pămînt decît să revendici mai multe de la proprietari privați”, a explicat acesta. Ne-am gîndit pentru un minut cum ar arăta Iașul cu blocuri renovate pe palete cu culori complementare, în care clădirile să fie renovate unitar, cartierele la fel, un Iași în care să nu mai fie cîte-un curcubeu desenat în dreptul fiecărei scări de bloc. „Dar pentru asta e nevoie de o planificare guvernamentală națională!”, și-am revenit cu toții din visare.
Aceeași meserie, altă limbă
Despre meseria de planificator urban voiau să asculte și zecile de studenți ai Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași. Hendrik Van der Kamp le-a dat speranțe, spunîndu-le că, în multe locuri din lumea, meseria aceasta încă este făcută doar de arhitecți și de ingineri civili, nu de adevărați specialiști. Însă la nivel european sau mondial, planificatorii urbani „nu vorbesc aceeași limbă, nici natală dar nici profesională, au filosofii diferite Și cum poate planificarea urbană unui oraș să ajute la creșterea bio-diversității?”, l-a întrebat o studentă din sală. Hendrik Van der Kamp a zîmbit și a îndemnat-o să se gîndeacă la un rîu care străbate un oraș, iar animalele care vin, de la păsări la mamifere mici, trecînd, cu acesta, prin oraș. „Dar dacă există măcar un tunel, un pod mai mare, care să oprească aceste animale, ele nu mai migrează pe acolo. În schimb, dacă rîul curge neperturbat, animalele nici măcar nu văd clădirile care le-nconjoară.”
Adaugă un comentariu