Hendrik Van der Kamp a desenat orașul perfect

Hendrik W. Van der Kamp, pre­șe­din­tele ales al Consiliului European al Urbaniștilor, fost președinte al In­sti­tu­tu­lui Irlandez de Urbanism, le-a vorbit ie­șenilor, luni, de la ora 11, în Aula Bi­blio­tecii Centrale „Mihai Eminescu” din Iași despre educația în planificarea ur­ba­nă.

„Nu e un domeniu restrictiv, este vorba de gîndire strategică și de efecte secundare. Despre mentalitatea că ge­ne­rațiile viitoare, nepoții, copiii noștri, vor fi afectați de deciziile pe care le luăm astăzi”. Hendrik Van der Kamp venise pregătit să ne arate, proiectate pe pereții săli, date, grafice și informa­ții despre viziunea sa asupra planificării urbanismului, însă nu s-a lăsat de­zar­mat de lipsa proiectorului. A vorbit des­chis, liber, și ne-a povestit, în prelegerea care a durat puțin mai mult de o oră, că meseria de planificator urban funcț­io­nea­ză ca un domino întins cu grijă pe o plajă. Depinde și de deciziile pe care le iei tu pentru ca dominoul să curgă după modeul în care a fost așezat, dar poate veni și marea și să îți măture tot aranjamentul.

Ne-a vorbit despre greenfield, ex­tin­derea orașului pe baza unor teritorii cumpărate în afara spațiului urban, de la niște fermieri, dar și de despre brown­field, dezvoltarea orașului pe foste zone industriale sau cartiere îmbătrînite, fă­ră valoare de patrimoniu. „Chiar dacă la acestea din urmă se întîlnesc probleme cu titlurile de proprietate în toată Eu­ro­pa, și bănuiesc că nici Iașul nu face excepție, merită investit. Deși, sigur, e mai simplu să cumperi de la un fermier o singură bucată de pămînt decît să re­ven­dici mai multe de la proprietari privați”, a explicat acesta. Ne-am gîn­dit pentru un minut cum ar arăta Iașul cu blocuri renovate pe palete cu culori complementare, în care clădirile să fie renovate unitar, cartierele la fel, un Iași în care să nu mai fie cîte-un curcubeu desenat în dreptul fiecărei scări de bloc. „Dar pentru asta e nevoie de o planificare guvernamentală na­ționa­lă!”, și-am revenit cu toții din visare.

Aceeași meserie, altă limbă

Despre meseria de planificator urban voiau să asculte și zecile de studenți ai Universității Tehnice „Gheor­ghe Asachi” din Iași. Hendrik Van der Kamp le-a dat speranțe, spunîndu-le că, în multe locuri din lumea, meseria aceasta încă este făcută doar de ar­hi­tecți și de ingineri civili, nu de ade­vă­rați specialiști. Însă la nivel european sau mondial, planificatorii urbani „nu vorbesc aceeași limbă, nici natală dar nici profesională, au filosofii diferite Și cum poate planificarea urbană unui oraș să ajute la creșterea bio-diversității?”, l-a întrebat o studentă din sală. Hend­rik Van der Kamp a zîmbit și a îndemnat-o să se gîndeacă la un rîu care stră­bate un oraș, iar animalele care vin, de la păsări la mamifere mici, trecînd, cu acesta, prin oraș. „Dar dacă există mă­car un tunel, un pod mai mare, care să o­prească aceste animale, ele nu mai mi­grează pe acolo. În schimb, dacă rîul curge neperturbat, animalele nici mă­car nu văd clădirile care le-nconjoară.”