O seringă și-un bilet nu-s destul ca tratament

Cabinetele medicale din campusurile universitare ieșene sînt cea mai la îndemînă soluție pentru taratea afecțiunilor studenților. Ele sînt situate în apropierea căminelor în care sînt cazați aceștia, serviciile de care beneficiază aici sînt gratuite, dar tratamentul este posibil în limita dotărilor cabinetelor, care lasă de dorit. Chiar dacă medicii fac o listă cu strictul necesar pe care o transmit Direcției de Asistență Comunitară, în subordinea căreia se află, nevoile lor nu sînt acoperite în mare parte din cauza fondurilor insuficiente, iar cadrele medicale sînt nevoite să se descurce cu ceea ce au la dispoziție.

Cînd este adusă în discuție do­tarea cabinetelor medicale studen­țești, medicii nu spun prea multe, însă recunosc lipsa fondurilor su­fi­ciente și nevoia de materiale me­dicale. „Dotarea este discutabilă. Nu e perfectă, dar e acceptabilă. Nu putem cere aparate de laborator sau electrocardiograme pentru că nu este cazul. Noi facem un necesar de medicamente și materiale pe care le primim în funcție de fonduri”, a declarat Adriana Popescu, medic primar la cabinetul studențesc din Complexul „1 Decembrie” al Uni­ver­sității de Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa” din Iași (UMF).

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), ca­dre­le medicale care activează în complexul studențesc „Titu Maio­res­cu” spun că dotarea cabinetelor este pre­cară. Nevoia de materiale se întin­de de la seringi pînă la aparatură, însă fondurile primite nu pot aco­peri toate necesitățile cabinetelor. „Spa­ţiul şi utilităţile ţin de universitate, iar aparatura ţine de primărie. Do­ta­rea ar putea ţine de universitate doar dacă s-ar vrea. Aparatura pe care o folosim e foarte veche și ar fi trebuit scoasă de mult timp la ca­sare”, a declarat Daniela Măzărea­nu, medic la cabinetul studențesc de sto­matologie din „Titu Maiorescu”.

Finanțarea cabinetelor medi­ca­le universitare provine din două sur­se: din bugetul de stat, prin Minis­te­rul Sănătății (pentru salarii și materiale necesare), și de la Primăria Mu­nicipiului Iași (doar pentru mate­ria­le și medicamente), prin Direcția de Sănătate Publică și Direcția de Asistență Comunitară (DAC). „Mai vin în sprijinul cabinetelor medi­cale studențești și universitățile. La Universitatea Tehnică «Gheor­ghe Asachi» (TUIAȘI), Universitatea de Științe Agricole și Medicină Vete­ri­nară «Ion Ionescu de la Brad» (USAMV) și la UAIC, o parte din necesarul de materiale este asigurat chiar de acestea. De exemplu, de la TUIAȘI și cred că și de la «Cu­za», unde au făcut doctorii re­fe­rat, au primit calculatoare, în li­mi­ta bugetului”, a declarat Lu­mi­ni­ța Munteanu, directoarea de la DAC Iași. Pe de altă parte, conduce­rile universităților susțin că au doar răs­punderi patrimoniale. Ele asigură plata facturilor la zi și întreținerea clădirii în care funcționează cabinetele medicale studențești, dar nu contribuie la alte cheltuieli.

Toți cetățenii cu domiciliul în România trebuie să plătească o con­tribuție de asigurare, pentru a be­ne­ficia de calitatea de asigurat. Exis­tă excepții de la regulă, în sensul scutirii totale de la plata contri­bu­ției ori în sensul plății acestei contri­bu­ții din alte surse, printre care și studenții, după cum este specificat în legea 95/2006 la art. 213, alineatul 1: „toţi copiii pînă la vîrsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pînă la vîrsta de 26 de ani, dacă sînt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, pînă la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni, uce­nici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă”.

„În conformitate cu legislația, acoperim necesarul de materiale. Drept este că fondurile sînt redu­se, ca peste tot, dar acest lucru nu afectează sub nicio formă salariile. Medicii universitari își achizițio­nea­ză, conform legislației în vigoare, strictul necesar. Față de cabinetele școlare, la cele universitare nece­si­tă­țile sînt mult mai mici. Este drept că aici la medicamente solicitările sînt de trei ori mai mari, dar nu s-a întîmplat să nu se descurce cu resursa financiară acordată. De exemplu, anul trecut, s-au suplimentat fondurile pe cheltuieli ma­te­riale”, a declarat directoarea de la DAC Iași. Conform conducerii acestei instituții, în anul următor se vor organiza licitații de achiziție pentru dotarea cabinetelor stomatologice universitare și școlare. Acestea vor primi medicamente și materiale sanitare.

Cum funcționează sistemul

Toți cetățenii cu domiciliul în România trebuie să plătească o con­tribuție de asigurare, pentru a be­ne­ficia de calitatea de asigurat. Exis­tă excepții de la regulă, în sensul scutirii totale de la plata contri­bu­ției ori în sensul plății acestei contri­bu­ții din alte surse, printre care și studenții, după cum este specificat în legea 95/2006 la art. 213, alineatul 1: „toţi copiii pînă la vîrsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pînă la vîrsta de 26 de ani, dacă sînt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, pînă la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni, uce­nici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă”.

Cînd vine vorba de asigurarea medicală a studenților, procedura este inițiată de universități, care trimit la Casa Judeţeană de Asi­gu­rări de Sănătate Iași (CJAS) liste nominale cu cei care au statut de student. „Aceasta are un protocol cu toate universitățile din Iași și la începutul fiecărui an universitar primim bazele de date cu toți cei care sînt înregistrați ca studenți. Ei figurează ca fiind asigurați în sistem, iar apoi fiecare persoană se înscrie la ce medic dorește. Ori ră­mî­ne la medicul de familie din lo­ca­litatea în care locuiește, ori se îns­crie la un alt medic”, a declarat Ro­bert Dâncă, președintele CJAS Iași.

La nivelul universităților, baze­le de date pleacă de la secretariate, care trimit listele către CJAS cu toți studenții înmatriculați, pentru a beneficia de asigurare medicală. „Cît ești student ești raportat, adi­că CNP-ul și anul de studiu, la CJAS, iar toate datele acestea sînt transmise în format electronic la Departamentul de Statistică și In­for­matizare de către fiecare facultate din cadrul universității. De aici ele sînt transmise mai departe. Fiecare facultate, an de an, își reactualizează studenții, pentru că noi înregistrăm doar studenții pî­nă în 26 de ani”, a declarat Otilia Ște­fă­nescu, secretară la Facultatea de Arhitectura „G. M. Cantacuzino” din cadrul TUIAȘI.

În cazul în care un student nu apare în sistem ca fiind asigurat, atunci se poate ca el să obțină ve­ni­turi din muncă și dacă nu și-a plătit contribuția, poate să nu fie asigurat. Dar dacă nu obține venituri, el este asigurat. În cazul în care apar erori și acesta nu figurează în sistem, este recomandat ca persoana să se prezinte la sediul CJAS să i se verifice calitatea de asigurat. Acest lucru se poate face și acce­sînd Platforma Informatică a Asigură­ri­lor de Sănătate (PIAS) de pe site-ul CJAS Iași.

Lungul drum pînă la sănătate

Prin urmare, toți studenții bene­ficiază de calitatea de asigurat prin lege, ceea ce înseamnă că au acces la servicii medicale decontate par­țial sau chiar total. Pentru ei, cea mai apropiată unitate medicală es­te cea din campusul studențesc în care locuiesc. Studenții ieșeni se pot adresa cabinetelor medicale din campusurile UAIC, TUIAȘI, UMF și USAMV, în funcție de instituția de învățămînt superior la care învață. La Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași nu există un cabinet medical studențesc anu­me. La cabinetele medicale din cam­pusuri, tinerii pot veni indiferent de afecțiunea pe care o au, iar în funcție de gravitatea acesteia, me­di­cii pot trata pacientul pe loc sau îi dau acestuia trimitere către spita­le ori cabinete medicale de speciali­tate. Numărul trimiterilor care pot fi eliberate nu este limitat prin le­ge, iar biletele de trimitere sînt co­man­date de fiecare dată cînd se ter­mi­nă.

Prima oară cînd se prezintă la cabinetele medicale universitare, stu­denții trebuie să se înscrie în ba­za de date a acestora, prezentînd carnetul de student şi buletinul. Însă studenții nu sînt informați în totali­tate cu privire la serviciile de care pot beneficia în cabinetele medi­ca­le universitare, lucru care îi pri­vea­ză de unele dintre ele. Cei care suferă de boli cronice, trebuie să prezinte actele medicale corespun­ză­toare pentru a fi luați în evi­den­ţă. Un lucru important este faptul că ei au prioritate la cazare și au dreptul la bursă medicală. Bolile cronice sînt cele care pun viața în pericol timp de mai mult de șase luni sau un an, iar printre acestea se numără afecțiuni precum TBC, diabet, boli maligne, miopie gra­vă, ast bronșic, HIV sau SIDA.

La cabinetele medicale din cam­pusuri, tinerii pot veni indiferent de afecțiunea pe care o au, iar în funcție de gravitatea acesteia, medicii îi pot trata sau trimite la spitale.

Toate serviciile de care stu­den­ții beneficiază în cabinetele univer­sitare sînt gratuite, fie că este vor­ba despre un consult, elibera­rea ade­verinţelor medi­cale, a unui bilet de trimitere la un medic specialist sau a unor documente medicale pentru obținerea de burse, cazări ori scutiri de sport. „Am fost răcită şi am mers la cabinet, unde medicul mi-a făcut o fişă de trimi­tere, în urma unei exa­mi­nări. Apoi am mers la doctor, m-a consultat, mi-a măsurat febra şi mi-a dat o reţetă. A vrut să îmi dea şi o scutire pentru cîteva zile, dar nu am vrut eu”, a spus Claudia Balan, stu­dentă în anul al III-lea la UMF.

Începînd de la 1 septembrie 2015, orice serviciu medical se acor­dă doar în baza cardului național de sănătate, însoțit de cartea de i­dentitate. La dispensarele din cam­pusurile universitare prezentarea cardului nu este obligatorie, dar la cabinetele de specialitate sau la spitalul la care li se dă trimitere studenții se vor prezenta cu acesta. „Dacă un student se prezintă la un cabinet medical care are contract cu CJAS fără cardul de să­nă­tate, el poate beneficia de servicii medicale, dacă este asigurat și nu are cardul emis. Dacă este asi­gurat și nu are cardul la el, poate fi consultat doar pentru urgențe”, a adă­ugat Robert Dâncă.

***

Pentru a putea fi tratați, stu­den­ții ajung să bată la mai multe uși: la secretariatele facultăților în cazul în care le trebuie o ade­ve­rin­ță, la cabinetele medicale universitare, la spitale sau la cabinetele de specialitate. Purtați pe drumuri, cu actele la purtător și, la nevoie, cardul de sănătate, ei ajung să stea la cozile de la cabinete chiar și pentru un simplu aviz.

de Ancuța CIOCOIU
de Roxana GĂINĂ