Rectorii cer noului Guvern specializări duble și 6% pentru educație

Rectorii a cinci dintre cele mai importante universități din țară s-au întîlnit pe 14 și 15 noiembrie la Alba-Iulia, unde au semnat un pact al Educației în care cer din nou guvernanților să trateze cu respect atît educația, cît și cercetarea științifică. Documentul semnat de reprezentanții celor cinci universități membre ale Consorțiului Universitaria atrage atenția asupra lipsurilor din învățămîntul superior din țară și aduce soluții de remediere sau de rezolvare a acestora. Într-una dintre cele mai ferme poziții pe care le-au luat pînă în prezent, rectorii Universității de Vest din Timișoara, al celei din București, „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și al Academiei de Studii Economice din București cer ierarhizarea pe categorii a instituțiilor de învățămînt superior, programe de licență cu dublă specializare, dar și acordarea a 6% din PIB pentru educație.

Membrii Consorțiului Univer­si­taria specifică în documentul semnat că învățămîntul superior are „un rol decisiv în dezvoltarea economico–socială a țării prin re­construcția instituțională, diferen­țierea universităților, promovarea excelenței individuale, stimularea performanțelor academice și în­tă­ri­rea principiilor fundamentale ale autonomiei instituționale și ale ins­tituției efective a ideilor”. Acesta es­te argumentul principal pentru ca­re conducerile celor cinci univer­si­tăți de tradiție din România, Uni­ver­sitatea de Vest din Timișoara, Universitatea București, Universi­ta­tea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Na­po­ca (UBB), Academia de Studii Economice și Universitatea „Alex­an­dru Ioan Cuza” (UAIC), spun că educația merită acel 6% din PIB promis prin Legea Educației Na­țio­nale adoptată în 2011.

Universitățile din România au mai fost evaluate în vederea unei ierarhizări în 2011, respectîndu-se prevederile Legii Educației Națio­na­le nr. 1/2011, articolul 193. Uni­ver­sitățile au fost însă doar clasificate atunci în trei categorii: uni­ver­sități de cercetare avansată și edu­cație, universități de educație și cer­cetare științifică și universități centrate pe educație, unde au fost în­ca­drate și universitățile private.

Astfel, una dintre cele mai im­por­tante cerințe pe care le-au avut rectorii în urma întîlnirii de la Al­ba Iulia a fost ca universitățile din România să fie ierarhizate, pe o serie de categorii, și finanțarea să fie diferențiată pe baza acestor categorii. „Cînd vorbim de 6% includem și școlile din cele mai sărace sa­te din țară și cele de elită din Iași, București, Cluj, Timișoara, univer­si­tăți care sînt cît de cît cu renume internațional, adăugînd universi­tă­ți­le tehnice și cele de medicină și far­macie. Vorbim și de universi­tă­țile care își spun instituții de în­vă­țămînt superior și care au fost îna­in­te institute, care aveau rostul lor, bineînțeles, și de acele instituții ca­re nu au ajuns printre primele pe ța­ră datorită performanțelor. Toa­te acestea întră în 6%. Acestă mărime acoperă foarte multe realități in­dezirabile”, a explicat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul UAIC.

Universitățile din România au mai fost evaluate în vederea unei ierarhizări în 2011, respectîndu-se prevederile Legii Educației Națio­na­le nr. 1/2011, articolul 193. Uni­ver­sitățile au fost însă doar clasificate atunci în trei categorii: uni­ver­sități de cercetare avansată și edu­cație, universități de educație și cer­cetare științifică și universități centrate pe educație, unde au fost în­ca­drate și universitățile private. „O astfel de ierarhizare trebuie să se facă cu o anume periodicitate, așa cum cere și legea. Asta în­seam­nă să li se acorde și finanțare după locul unde se află. Există și pro­iec­tele instituționale care ar trebui să intre într-un concurs de granturi, sînt mai multe opțiuni care ar trebui alese pentru a susține univer­si­tă­țile competitive, care au progra­me de studiu și programe de cer­ce­tări mai avansate”, a declarat prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Uni­ver­sității din București. Dacă A­drian Curaj, actualul ministru al Educației și Cercetării Științifice (MECS), va pune în aplicare o ope­rațiune de ierarhizare a institu­ți­i­lor de învățămînt superior, atunci membrii Consorțiului Universi­t­a­ria s-au angajat să propună ministerului o serie de criterii de clasificare performanate, în viziunea aces­tora.

Un semn al importanței rea­li­ză­rii unei ierarhizări a instituțiilor de învățămînt superior din țară este și prezența acestora în număr din ce în ce mai mare în variate ranking-uri internaționale. Con­form prof.dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB, de anul acesta, pentru prima dată, universitățile din Ro­mânia au fost incluse în topuri precum „Best Global Universities” sau „Times Higher Education”, alături de instituții de învățămînt superior din Polonia, Slovacia, Un­garia, Slovenia sau Croația, unde finanțarea primită din partea statului de fiecare universitate este mai mare decît la noi. „Ca să ne men­ți­nem, avem nevoie de stimularea educației din România. Este absolut necesar să se înțeleagă și la noi că țările care alocă mult pentru învățămînt ajung între țările cele mai avansate și mai bogate. O țară care nu reușește să-i facă profesori și educatori pe cei mai buni ab­sol­venți de învățămînt superior – măcar pentru o perioadă din viața lor – este sortită eșecului”, a me­n­ționat prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Ba­beș–Bolyai” din Cluj-Napoca.

Problema dublei specializări s-a mai discutat și în cadrul Con­si­liului Naţional al Rectorilor (CNR) din 2014 care s-a desfăşurat la Ti­mişoara. Atunci s-a decis ca univ­er­sitățile care vor să mențină spe­cia­lizări rare precum cele pentru limbile greacă și latină sau pentru anu­mite subramuri ale istoriei pot să apeleze la dublarea specializărilor, însă nu s-a găsit pe loc o modalitate de unire a acestora.

Specializările vechi salvate de la moarte

În urma întîlnirii de pe 14 și 15 noiembrie de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia, membrii Consorțiului Universi­ta­ria au mai adus în discuție și introducerea unor programe de licență cu dublă specializare în instituțiile de învățămînt superior, chiar de anul universitar viitor. „Sînt mai multe universități care susțin acest program pentru dublă speciali­z­ar­e pentru că sînt utile, mai ales după terminarea facultății, pentru absol­venții universităților care doresc să lucreze în învățămînt. Mai ales în segmentul gimnazial, de la cla­sa a V-a pînă la clasa a VIII-a, unde a mai existat acestă experiență cînd puteai să fii profesor de mate­ma­ti­că și de fizică sau de istorie și geografie. Astfel de lucruri au existat și sînt cîteva universități mai mari care pregătesc viitori profesori ce doresc să revină la această formulă”, a spus prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Uni­versi­tății din București

Problema dublei specializări s-a mai discutat și în cadrul Con­si­liului Naţional al Rectorilor (CNR) din 2014 care s-a desfăşurat la Ti­mişoara. Atunci s-a decis ca univ­er­sitățile care vor să mențină spe­cia­lizări rare precum cele pentru limbile greacă și latină sau pentru anu­mite subramuri ale istoriei pot să apeleze la dublarea specializărilor, însă nu s-a găsit pe loc o modalitate de unire a acestora. Problema este că ele nu se pot uni cu oricare alte specializări, ci doar cu unele care au un trunchi comun, astfel în­cît anii de studiu să nu depă­șeas­că cifra patru, fiindcă atîția bugetea­ză statul român în sistemul Bolog­na. O altă problemă a fost acredi­tarea acestora, fiindcă această pro­cedură trebuie reluată, chiar dacă specializările provin din progra­me care sînt deja acreditate. Rectorii ca­re fac parte din Consorțiul Uni­ver­si­taria cred că o astfel de măsură îi va ajuta pe tinerii absolvenți să intre mai ușor pe piața muncii. De aceea, în urma întîlnirii de la Alba-Iulia, s-a decis ca toate univer­si­tă­ți­le membre ale Consorțiului să so­licită acreditarea și pornirea acestor specializări duble înc din anul universitar 2016–2017.

Mai multă finanțare pentru cercetare

Rectorii celor cinci universități mai cer din partea guvernanților și o atenție sporită asupra cercetării. Aceștia vor ca 1% din PIB să se în­drepte către activitatea de cerce­ta­re științifică, dar vor și măsuri con­crete, pe termen scurt, precum „adoptarea unui statut al persona­lului de cercetare–dezvoltare” ca­re să fie asemănător cu cel al personalului didactic. „Ar trebui să in­sistăm foarte mult și pentru acor­darea de minimum 1% din PIB pen­tru activitatea de cercetare. Aceas­ta este mult mai importantă pentru că educația este cît de cît ac­cep­tabilă, dar cercetarea de bună calitate este o cerință mai impor­tan­tă pentru progresul social”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan. În legislația europeană este prevă­zu­tă acordarea unui procent de măcar 3% pentru cercetare, dar în Româ­nia, în acest moment, procentul es­te sub 0,5%.

Tot în ceea ce privește cerceta­rea științifică, rectorii celor cinci uni­versități care fac parte din Consor­țiul Universitaria vor ca institutele de cercetare din universități să ai­bă același statut ca institutele na­țio­nale, mai ales în ceea ce privește accesul la resursele de finanțare.

Tot în ceea ce privește cerceta­rea științifică, rectorii celor cinci uni­versități care fac parte din Consor­țiul Universitaria vor ca institutele de cercetare din universități să ai­bă același statut ca institutele na­țio­nale, mai ales în ceea ce privește accesul la resursele de finanțare. „În unitățile de cercetare din uni­ver­sități activează, alături de cadre didactice, un important corp de cer­cetători, unii dintre ei foarte performanți, care nu au altă sursă de finanțare decît proiectele în care activează. Datorită contextului economic, angajarea celor mai buni specialiști pe perioadă nede­ter­minată, cu venituri decente și ne­discriminatorii, ar fi o soluție pentru a opri migrarea acestora spre alte instituții din țară sau din străinătate și pentru a asigura rezer­va de resursă umană de înaltă cali­tate”, se specifică în documentul semnat la Alba-Iulia. Din această cauză, conform aceluiași document, universitățile sînt nevoite, de cele mai multe ori, să angajeze cercetători pe o perioadă limitată, pe durata desfășurării anumitor proiecte de cercetare, lucru care „afectează consolidarea colective­lor de cercetare și a programelor pe termen lung.”

***

Consorțiul Universitaria s-a în­tîl­nit și în luna mai pentru a discuta problemele învățămîntului su­pe­rior și pentru a elabora un pact al educației vizînd perioada 2015-2020, care a reluat și a extins pre­vederile din pactul precedent, sem­nat în 2008. Și atunci, și acum, ierar­hizarea universităților, finanțarea învățămîntului superior în funcție de performanță și finanțarea institutelor de cercetare care aparțin uni­versităților au reprezentat o prioritate pentru membrii consorțiului. Însă se așteaptă în continuare răs­punsul unui minister care, tehnocrat sau nu, să pună în aplicare aceste măsuri.