Rectorii cer noului Guvern specializări duble și 6% pentru educație
Honoris fără Causa, Subiectele săptămînii 2 decembrie 2015 Niciun comentariu la Rectorii cer noului Guvern specializări duble și 6% pentru educație 10Rectorii a cinci dintre cele mai importante universități din țară s-au întîlnit pe 14 și 15 noiembrie la Alba-Iulia, unde au semnat un pact al Educației în care cer din nou guvernanților să trateze cu respect atît educația, cît și cercetarea științifică. Documentul semnat de reprezentanții celor cinci universități membre ale Consorțiului Universitaria atrage atenția asupra lipsurilor din învățămîntul superior din țară și aduce soluții de remediere sau de rezolvare a acestora. Într-una dintre cele mai ferme poziții pe care le-au luat pînă în prezent, rectorii Universității de Vest din Timișoara, al celei din București, „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și al Academiei de Studii Economice din București cer ierarhizarea pe categorii a instituțiilor de învățămînt superior, programe de licență cu dublă specializare, dar și acordarea a 6% din PIB pentru educație.
Membrii Consorțiului Universitaria specifică în documentul semnat că învățămîntul superior are „un rol decisiv în dezvoltarea economico–socială a țării prin reconstrucția instituțională, diferențierea universităților, promovarea excelenței individuale, stimularea performanțelor academice și întărirea principiilor fundamentale ale autonomiei instituționale și ale instituției efective a ideilor”. Acesta este argumentul principal pentru care conducerile celor cinci universități de tradiție din România, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), Academia de Studii Economice și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), spun că educația merită acel 6% din PIB promis prin Legea Educației Naționale adoptată în 2011.
Universitățile din România au mai fost evaluate în vederea unei ierarhizări în 2011, respectîndu-se prevederile Legii Educației Naționale nr. 1/2011, articolul 193. Universitățile au fost însă doar clasificate atunci în trei categorii: universități de cercetare avansată și educație, universități de educație și cercetare științifică și universități centrate pe educație, unde au fost încadrate și universitățile private.
Astfel, una dintre cele mai importante cerințe pe care le-au avut rectorii în urma întîlnirii de la Alba Iulia a fost ca universitățile din România să fie ierarhizate, pe o serie de categorii, și finanțarea să fie diferențiată pe baza acestor categorii. „Cînd vorbim de 6% includem și școlile din cele mai sărace sate din țară și cele de elită din Iași, București, Cluj, Timișoara, universități care sînt cît de cît cu renume internațional, adăugînd universitățile tehnice și cele de medicină și farmacie. Vorbim și de universitățile care își spun instituții de învățămînt superior și care au fost înainte institute, care aveau rostul lor, bineînțeles, și de acele instituții care nu au ajuns printre primele pe țară datorită performanțelor. Toate acestea întră în 6%. Acestă mărime acoperă foarte multe realități indezirabile”, a explicat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul UAIC.
Universitățile din România au mai fost evaluate în vederea unei ierarhizări în 2011, respectîndu-se prevederile Legii Educației Naționale nr. 1/2011, articolul 193. Universitățile au fost însă doar clasificate atunci în trei categorii: universități de cercetare avansată și educație, universități de educație și cercetare științifică și universități centrate pe educație, unde au fost încadrate și universitățile private. „O astfel de ierarhizare trebuie să se facă cu o anume periodicitate, așa cum cere și legea. Asta înseamnă să li se acorde și finanțare după locul unde se află. Există și proiectele instituționale care ar trebui să intre într-un concurs de granturi, sînt mai multe opțiuni care ar trebui alese pentru a susține universitățile competitive, care au programe de studiu și programe de cercetări mai avansate”, a declarat prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București. Dacă Adrian Curaj, actualul ministru al Educației și Cercetării Științifice (MECS), va pune în aplicare o operațiune de ierarhizare a instituțiilor de învățămînt superior, atunci membrii Consorțiului Universitaria s-au angajat să propună ministerului o serie de criterii de clasificare performanate, în viziunea acestora.
Un semn al importanței realizării unei ierarhizări a instituțiilor de învățămînt superior din țară este și prezența acestora în număr din ce în ce mai mare în variate ranking-uri internaționale. Conform prof.dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB, de anul acesta, pentru prima dată, universitățile din România au fost incluse în topuri precum „Best Global Universities” sau „Times Higher Education”, alături de instituții de învățămînt superior din Polonia, Slovacia, Ungaria, Slovenia sau Croația, unde finanțarea primită din partea statului de fiecare universitate este mai mare decît la noi. „Ca să ne menținem, avem nevoie de stimularea educației din România. Este absolut necesar să se înțeleagă și la noi că țările care alocă mult pentru învățămînt ajung între țările cele mai avansate și mai bogate. O țară care nu reușește să-i facă profesori și educatori pe cei mai buni absolvenți de învățămînt superior – măcar pentru o perioadă din viața lor – este sortită eșecului”, a menționat prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș–Bolyai” din Cluj-Napoca.
Problema dublei specializări s-a mai discutat și în cadrul Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) din 2014 care s-a desfăşurat la Timişoara. Atunci s-a decis ca universitățile care vor să mențină specializări rare precum cele pentru limbile greacă și latină sau pentru anumite subramuri ale istoriei pot să apeleze la dublarea specializărilor, însă nu s-a găsit pe loc o modalitate de unire a acestora.
Specializările vechi salvate de la moarte
În urma întîlnirii de pe 14 și 15 noiembrie de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia, membrii Consorțiului Universitaria au mai adus în discuție și introducerea unor programe de licență cu dublă specializare în instituțiile de învățămînt superior, chiar de anul universitar viitor. „Sînt mai multe universități care susțin acest program pentru dublă specializare pentru că sînt utile, mai ales după terminarea facultății, pentru absolvenții universităților care doresc să lucreze în învățămînt. Mai ales în segmentul gimnazial, de la clasa a V-a pînă la clasa a VIII-a, unde a mai existat acestă experiență cînd puteai să fii profesor de matematică și de fizică sau de istorie și geografie. Astfel de lucruri au existat și sînt cîteva universități mai mari care pregătesc viitori profesori ce doresc să revină la această formulă”, a spus prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București
Problema dublei specializări s-a mai discutat și în cadrul Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) din 2014 care s-a desfăşurat la Timişoara. Atunci s-a decis ca universitățile care vor să mențină specializări rare precum cele pentru limbile greacă și latină sau pentru anumite subramuri ale istoriei pot să apeleze la dublarea specializărilor, însă nu s-a găsit pe loc o modalitate de unire a acestora. Problema este că ele nu se pot uni cu oricare alte specializări, ci doar cu unele care au un trunchi comun, astfel încît anii de studiu să nu depășească cifra patru, fiindcă atîția bugetează statul român în sistemul Bologna. O altă problemă a fost acreditarea acestora, fiindcă această procedură trebuie reluată, chiar dacă specializările provin din programe care sînt deja acreditate. Rectorii care fac parte din Consorțiul Universitaria cred că o astfel de măsură îi va ajuta pe tinerii absolvenți să intre mai ușor pe piața muncii. De aceea, în urma întîlnirii de la Alba-Iulia, s-a decis ca toate universitățile membre ale Consorțiului să solicită acreditarea și pornirea acestor specializări duble înc din anul universitar 2016–2017.
Mai multă finanțare pentru cercetare
Rectorii celor cinci universități mai cer din partea guvernanților și o atenție sporită asupra cercetării. Aceștia vor ca 1% din PIB să se îndrepte către activitatea de cercetare științifică, dar vor și măsuri concrete, pe termen scurt, precum „adoptarea unui statut al personalului de cercetare–dezvoltare” care să fie asemănător cu cel al personalului didactic. „Ar trebui să insistăm foarte mult și pentru acordarea de minimum 1% din PIB pentru activitatea de cercetare. Aceasta este mult mai importantă pentru că educația este cît de cît acceptabilă, dar cercetarea de bună calitate este o cerință mai importantă pentru progresul social”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan. În legislația europeană este prevăzută acordarea unui procent de măcar 3% pentru cercetare, dar în România, în acest moment, procentul este sub 0,5%.
Tot în ceea ce privește cercetarea științifică, rectorii celor cinci universități care fac parte din Consorțiul Universitaria vor ca institutele de cercetare din universități să aibă același statut ca institutele naționale, mai ales în ceea ce privește accesul la resursele de finanțare.
Tot în ceea ce privește cercetarea științifică, rectorii celor cinci universități care fac parte din Consorțiul Universitaria vor ca institutele de cercetare din universități să aibă același statut ca institutele naționale, mai ales în ceea ce privește accesul la resursele de finanțare. „În unitățile de cercetare din universități activează, alături de cadre didactice, un important corp de cercetători, unii dintre ei foarte performanți, care nu au altă sursă de finanțare decît proiectele în care activează. Datorită contextului economic, angajarea celor mai buni specialiști pe perioadă nedeterminată, cu venituri decente și nediscriminatorii, ar fi o soluție pentru a opri migrarea acestora spre alte instituții din țară sau din străinătate și pentru a asigura rezerva de resursă umană de înaltă calitate”, se specifică în documentul semnat la Alba-Iulia. Din această cauză, conform aceluiași document, universitățile sînt nevoite, de cele mai multe ori, să angajeze cercetători pe o perioadă limitată, pe durata desfășurării anumitor proiecte de cercetare, lucru care „afectează consolidarea colectivelor de cercetare și a programelor pe termen lung.”
***
Consorțiul Universitaria s-a întîlnit și în luna mai pentru a discuta problemele învățămîntului superior și pentru a elabora un pact al educației vizînd perioada 2015-2020, care a reluat și a extins prevederile din pactul precedent, semnat în 2008. Și atunci, și acum, ierarhizarea universităților, finanțarea învățămîntului superior în funcție de performanță și finanțarea institutelor de cercetare care aparțin universităților au reprezentat o prioritate pentru membrii consorțiului. Însă se așteaptă în continuare răspunsul unui minister care, tehnocrat sau nu, să pună în aplicare aceste măsuri.
Adaugă un comentariu