Studentul Lăzărescu nu moare în spital, ci pe drum

Sistemul sanitar românesc nu este hulit doar de bolnavii din zonele care rămân fără spitale. De același Minister al Sănătații, cu legi neactualizate sau nerespectate, se plîng și studenții din marile centre universitare. La Iași, tratarea tinerilor care studiază la instituțiile de învățămînt superior se face la ușa Casei Județene de Asigurări de Sănătate, unde sînt încolonați de către medicii din campus. Astfel, dacă pentru o trimitere la medicul specialist, studenții sînt puși pe drum în zadar, pentru servicii de urgență, cei neasigurați scot din buzunar cîteva milioane. Nu mai miră pe nimeni de ce unii dintre aceștia caută sfaturi online și se tratează cu leucoplast și aspirină.

Potrivit Legii nr. 95/2006 pri­vind reforma în domeniul sănătății, pe lîn­gă categoriile sociale ale căror drepturi sînt stabilite prin decrete de lege sau prin ordonanțe guvernamen­tale, beneficiază de statutul de asigu­rat „toți copiii pînă la vîrsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pînă la vîrsta de 26 de ani, dacă sînt elevi, inclusiv absolve­n­ții de liceu, pînă la în­ce­pe­rea anului uni­versitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenți care nu reali­zea­ză venituri din muncă”. Ast­fel, pînă la vîrsta de 26 de ani, orice student trebuie să beneficieze, gratuit, de toate serviciile medicale de stat, cu con­di­ția să figureze pe lis­ta caselor ju­de­țe­ne de asigurări de sănătate. Dar, pentru a se folosi de serviciile medicale spe­cializate, tinerii care studiază în universitățile ieșene sînt nevoiți să facă numeroase drumuri între casa de asi­gu­rare și cabinetul medicului din cam­pus, sau să-și plătească tratamentul în cazul în care ajung la urgențe.

Listele rămîn la poștă

În primul rînd există o problemă de comunicare între secretariatele fa­cul­tăților din Iași și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CAS). Da­că de la CAS facultățile primesc o notă prin care li se cere să trimită pî­nă la sfîrșitul lui octombrie listele cu studenții înmatriculați, în fiecare an de studiu, unele dintre ele nu răs­pund cererii, iar altele nici măcar nu trimit la timp aceste date. „Unii trimit doar parțial. Astfel de date se primesc și de la Inspectoratul Școlar Județean, dar nu pentru toate unitățile de în­vă­ță­mînt liceale sau post-liceale”, a de­clarat ec. Marius Baciu, șeful Ser­vi­ciului de Administrare Contribuții și Creanțe al CAS din Iași. Din aceas­tă cauză, lui Emil R. – student în a­nul al III-lea la Facultatea de Filosofie și Științe Politice de la Uni­ver­si­ta­tea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – medicul de la cabinetul din campus a refuzat să-i ofere o trimitere către un specialist, motivînd că de două luni s-a refăcut sistemul de asigurări și „pentru trimitere trebuie să merg mai întîi să verific la CAS, deși acum două luni am fost la control și eram în baza lor de date”. Însă, statutul fi­e­cărui student poate fi verificat de că­tre orice medic, oricînd, în mod di­rect, prin introducerea CNP-ului în interfa­ța Sistemului Informatic Unic In­tegrat (SIUI) de pe pagina web a ca­se­lor de asigurări, și nu doar prin de­pla­sarea solicitanților la sediul in­sti­tuției.

Mai mult decît atît, există și posibilitatea ca studenților, aflați pe listele trimise de către secretariate la CAS, să le fie refuzată asigurarea. Da­că în documente se regăsesc tineri ca­re sînt acționari la vreo companie sau dețin funcții de conducere în ca­drul acestora, li se refuză garantarea serviciilor medicale și vor trebui să plătească toate taxele medicale. „Am avut, de exemplu, cazul unui student care este înregistrat ca asociat unic la Finanțe, în primul an de activitate. El încă nu figurează cu datorii, dar la sfîrșitul anului va avea de plătit. Nu va merge mai departe, în registrele noastre, cu statutul de student, pentru că are o activitate care îi dă o altfel de calitate de asigurat. Pînă și venitul 0 este un venit, atît timp cît studentul figurează ca parte a unei companii”, a adăugat ec. Ma­rius Baciu. Șeful Ser­viciului de Ad­mi­nis­trare Contribuții și Creanțe al CAS a mai menționat că de sta­tu­tul de asigu­rat beneficiază stu­denții pînă în 26 de ani „in­diferent da­că sînt bugetari sau plătesc ta­xă, indiferent da­că sînt în pri­mul ciclu de licență, sau mas­ter, la o instituție de stat sau chiar privată”. Totodată, dacă studen­ții nu depășesc limita de vîrstă, în ce­le trei luni de vară, dintre master și li­cență, figurează tot ca fiind asigurați, de­oa­re­ce perioada se consideră a fi continuarea studiilor. „Pe vremuri, sta­tutul de student înceta odată cu ter­mi­na­rea facultății, acum în cele trei luni de pauză după fiecare ciclu, dacă per­soana continuă studiile, au­tomat i se acordă drepturi de asigurat”, a precizat ec. Marius Ba­ciu.

Dar începînd de pe 10 februarie anul acesta, odată cu intrarea în vi­goa­re a Legii Educației Naționale (LEN) sfera tinerilor asigurați s-a lărgit, in­clu­zînd și categoria doctoranzilor, in­diferent de vîrsta acestora: „Pe toată durata activității, studentul-doctorand beneficiază de recunoașterea ve­chi­mii în muncă și specialitate și de asisten­ță medicală gratuită, fără plata contri­bu­țiilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru șomaj, la asigu­ră­rile sociale de sănătate și pentru accidente de muncă și boli profesionale” (articolul 164, alin 2). Astfel, dacă, spre exemplu, un doctorand apelează la serviciile medicale ale unui spital, el trebuie să dovedească faptul că îi sînt garantate drepturile de îngrijire sanitară în mod gratuit, prin LEN, deoarece, conform Legii Asigu­ră­ri­lor de Sănătate din 2006, este obligat să le plătească integral. „Această lege a educației ar trebui să țină cont și de cea pentru asigurările de sănătate și să o modifice, în sensul că ar trebui să fie înscriși aici și doctoranzii. De aceas­tă problemă ar trebui să se intereseze și Ministerul Educației, pentru că de­gea­ba li se dau drepturi doctoran­zilor, dacă nu vine nimeni să schi­m­be le­gea noastră”, a mai de­clarat ec. Ma­rius Ba­ciu.

Gura studenților rele spune

Pentru a fi înscriși la Cabinetul Medical Studențesc de la parterul căminului C8 din campusul „Titu Maiorescu”, studenții trebuie să se prezinte din primul an de facultate cu carnetul de student / adeverință, carnetul de asigurat și buletinul de identitate. Tinerii pot solicita cadrelor sa­ni­tare consultații sau vizarea documentelor medicale, iar medicii asigu­ră examinarea acestora, verificarea me­niurilor de la cantină sau elibera­rea de adeverințe prin care tinerii sînt scutiți de efort fizic. Cei care nu sînt din Iași pot beneficia de aceste servicii în campus fără să renunțe la medicul de familie la care sînt în­scriși în localitatea din care provin, deși în cazul Cristinei R., studentă la Facul­tatea de Litere a UAIC, principiul acesta nu a fost aplicat, deoarece „cînd am fost acasă nu mai eram în baza doctoriței de acolo, eram trecută aici la cabinet”.

De asemenea, conform servicii­lor oferite de cabinetul studențesc, afi­șate pe site-ul UAIC, activitatea medi­ca­lă din campus asigură și „asistența cu­ra­tivă a studenților care prezintă afec­țiuni acute”, serviciu de care tinerii acuză că, în unele cazuri, nu au beneficiat. Lili C., studentă în anul I la master la Facultatea de Economie și Ad­mi­nis­trare Afacerilor de la UAIC, a declarat că „în urmă cu două luni am venit la cabinet pentru că îmi apăruse un neg în talpă și mă durea, iar de aici mi s-a spus că trimiterile sînt prea puține și sînt cazuri mult mai gra­ve decît al meu”. Pe de altă par­te, deși nu există o prevedere legală care să reglementeze numărul de trimiteri pe zi, cu aceeași problemă s-a confruntat și Cristina I., studentă la Facultatea de Litere de la UAIC. „Am așteptat la rînd să-mi dea o tri­mi­tere pentru endocrinologie iar doam­na asistentă mi-a spus: «Dacă pînă di­seară vin alte cazuri mai grele, eu ce fac? Nu vezi că mergi pe picioarele tale? »”. În aceeași situație s-a aflat și Liliana G., studentă în anul I la Fa­cultatea de Litere de la UAIC, care a mers prima dată la cabinet luna aceas­ta. „Aveam o erupție pe corp, am in­trat la consultație, iar asistenta mi-a zis să merg mai întîi la casa de asigurări să văd dacă apar în baza lor de date”.

Cu familia la urgențe

Conform Legii 95/ 2006, studen­ții mai beneficiază și de „pachetul de bază de servicii în caz de boală sau de accident, din prima zi de îm­bol­nă­vire și pînă la vindecare”. Astfel, cei care ajung la secția de primire ur­gen­țe a Spitalului Clinic „Sfîntul Spi­ri­don” din Iași sînt tratați cores­pun­ză­tor, fără să se țină cont pe moment dacă sînt sau nu asigurați. „În ur­gen­ță nu ne interesează nici măcar nu­me­le. Urgența e urgență. Au fost cazuri de pacienți care apăreau neasigurați, dar i-am preluat. Nu mai țin minte dacă au fost studenți sau nu, noi preluăm pe toată lumea, atît timp cît respectă condițiile de urgență”, a declarat asist. med. Ana-Maria Andronachi. Însă, după ce studenții au primit în­gri­jirile medicale, la Biroul de In­ter­nări se verifică dacă pacientul poa­te beneficia de gratuitate și apoi „în cazul în care un student nu apare asi­gurat, ta­xa de spitalizare poate ajun­ge pînă la 500 lei, din care pot plăti doar 300 lei dacă ne aduc adeverință de la pri­mă­rie care să dovedească fap­tul că nu au nici un venit”, a declarat Adriana Ben­ghia, de la Biroul de Internări a Spitalului Clinic de Ur­gență „Sf. Spiridon” Iași.

Pe lîngă aceste servicii, în ceea ce privește medicina de familie studenții „beneficiază de consultații gra­tuite, rețete gratuite doar parțial, de­oa­rece la produsele de import se plă­teș­te o diferență, și de alte gratuități”, a declarat dr. Ana Maria Slănină, me­dic primar specialist în medicina de fa­milie la Policlinica de Elevi și Studenți Copou, asistent universitar la Universitatea de Medicină și Far­macie „Gr. T. Popa”. Însă, înainte de a se prezenta la cabinet, aceștia tre­buie să facă o programare cu 24 de ore mai devreme, pentru ca să se în­cadreze în norma de 20 de consultații gratuite pe zi. Problema asigu­ră­ri­lor apare însă și în biroul medicului de familie. „În 2007 – 2008 am mers personal la CAS pentru că la dosarul unor studenți aveam adeverință elibe­rată de secretariat, iar pe site-ul ca­sei apăreau neasigurați. Eu îi consultam gratuit, dar casa nu decontează mun­ca voluntară”, a menționat dr. Ana Ma­ria Slănină. Situația s-a per­pe­tu­at și în 2009, în perioada gripei por­ci­ne. „Am vorbit atunci la CAS și le-am spus: Sîntem în epidemie, cum pro­cedez că vin mulți studenți răciți care apar neasigurați? Problema asi­gu­ră­rilor apare însă mai ales în cazul studenților din anul I de licență și mas­ter care nu ajung să fie trecuți pe listele CAS, pentru că, odată trecuți în baza de date, apar asigurați și în anii vi­i­tori”, a conchis aceasta.

În final, puțini sînt cei care ajung să fie tratați de către medicii specialiști. Restul sînt plimbați, pe drumul birocrației, între Casa de Asi­gu­rări, secretariatele facultăților și cabi­netele doctorilor de familie.

Iulia CIUHU

Alexandra ȘANDRU