Studentul Lăzărescu nu moare în spital, ci pe drum
Honoris fără Causa 12 aprilie 2011 Niciun comentariu la Studentul Lăzărescu nu moare în spital, ci pe drum 10Sistemul sanitar românesc nu este hulit doar de bolnavii din zonele care rămân fără spitale. De același Minister al Sănătații, cu legi neactualizate sau nerespectate, se plîng și studenții din marile centre universitare. La Iași, tratarea tinerilor care studiază la instituțiile de învățămînt superior se face la ușa Casei Județene de Asigurări de Sănătate, unde sînt încolonați de către medicii din campus. Astfel, dacă pentru o trimitere la medicul specialist, studenții sînt puși pe drum în zadar, pentru servicii de urgență, cei neasigurați scot din buzunar cîteva milioane. Nu mai miră pe nimeni de ce unii dintre aceștia caută sfaturi online și se tratează cu leucoplast și aspirină.
Potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pe lîngă categoriile sociale ale căror drepturi sînt stabilite prin decrete de lege sau prin ordonanțe guvernamentale, beneficiază de statutul de asigurat „toți copiii pînă la vîrsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pînă la vîrsta de 26 de ani, dacă sînt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, pînă la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenți care nu realizează venituri din muncă”. Astfel, pînă la vîrsta de 26 de ani, orice student trebuie să beneficieze, gratuit, de toate serviciile medicale de stat, cu condiția să figureze pe lista caselor județene de asigurări de sănătate. Dar, pentru a se folosi de serviciile medicale specializate, tinerii care studiază în universitățile ieșene sînt nevoiți să facă numeroase drumuri între casa de asigurare și cabinetul medicului din campus, sau să-și plătească tratamentul în cazul în care ajung la urgențe.
Listele rămîn la poștă
În primul rînd există o problemă de comunicare între secretariatele facultăților din Iași și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CAS). Dacă de la CAS facultățile primesc o notă prin care li se cere să trimită pînă la sfîrșitul lui octombrie listele cu studenții înmatriculați, în fiecare an de studiu, unele dintre ele nu răspund cererii, iar altele nici măcar nu trimit la timp aceste date. „Unii trimit doar parțial. Astfel de date se primesc și de la Inspectoratul Școlar Județean, dar nu pentru toate unitățile de învățămînt liceale sau post-liceale”, a declarat ec. Marius Baciu, șeful Serviciului de Administrare Contribuții și Creanțe al CAS din Iași. Din această cauză, lui Emil R. – student în anul al III-lea la Facultatea de Filosofie și Științe Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – medicul de la cabinetul din campus a refuzat să-i ofere o trimitere către un specialist, motivînd că de două luni s-a refăcut sistemul de asigurări și „pentru trimitere trebuie să merg mai întîi să verific la CAS, deși acum două luni am fost la control și eram în baza lor de date”. Însă, statutul fiecărui student poate fi verificat de către orice medic, oricînd, în mod direct, prin introducerea CNP-ului în interfața Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) de pe pagina web a caselor de asigurări, și nu doar prin deplasarea solicitanților la sediul instituției.
Mai mult decît atît, există și posibilitatea ca studenților, aflați pe listele trimise de către secretariate la CAS, să le fie refuzată asigurarea. Dacă în documente se regăsesc tineri care sînt acționari la vreo companie sau dețin funcții de conducere în cadrul acestora, li se refuză garantarea serviciilor medicale și vor trebui să plătească toate taxele medicale. „Am avut, de exemplu, cazul unui student care este înregistrat ca asociat unic la Finanțe, în primul an de activitate. El încă nu figurează cu datorii, dar la sfîrșitul anului va avea de plătit. Nu va merge mai departe, în registrele noastre, cu statutul de student, pentru că are o activitate care îi dă o altfel de calitate de asigurat. Pînă și venitul 0 este un venit, atît timp cît studentul figurează ca parte a unei companii”, a adăugat ec. Marius Baciu. Șeful Serviciului de Administrare Contribuții și Creanțe al CAS a mai menționat că de statutul de asigurat beneficiază studenții pînă în 26 de ani „indiferent dacă sînt bugetari sau plătesc taxă, indiferent dacă sînt în primul ciclu de licență, sau master, la o instituție de stat sau chiar privată”. Totodată, dacă studenții nu depășesc limita de vîrstă, în cele trei luni de vară, dintre master și licență, figurează tot ca fiind asigurați, deoarece perioada se consideră a fi continuarea studiilor. „Pe vremuri, statutul de student înceta odată cu terminarea facultății, acum în cele trei luni de pauză după fiecare ciclu, dacă persoana continuă studiile, automat i se acordă drepturi de asigurat”, a precizat ec. Marius Baciu.
Dar începînd de pe 10 februarie anul acesta, odată cu intrarea în vigoare a Legii Educației Naționale (LEN) sfera tinerilor asigurați s-a lărgit, incluzînd și categoria doctoranzilor, indiferent de vîrsta acestora: „Pe toată durata activității, studentul-doctorand beneficiază de recunoașterea vechimii în muncă și specialitate și de asistență medicală gratuită, fără plata contribuțiilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru șomaj, la asigurările sociale de sănătate și pentru accidente de muncă și boli profesionale” (articolul 164, alin 2). Astfel, dacă, spre exemplu, un doctorand apelează la serviciile medicale ale unui spital, el trebuie să dovedească faptul că îi sînt garantate drepturile de îngrijire sanitară în mod gratuit, prin LEN, deoarece, conform Legii Asigurărilor de Sănătate din 2006, este obligat să le plătească integral. „Această lege a educației ar trebui să țină cont și de cea pentru asigurările de sănătate și să o modifice, în sensul că ar trebui să fie înscriși aici și doctoranzii. De această problemă ar trebui să se intereseze și Ministerul Educației, pentru că degeaba li se dau drepturi doctoranzilor, dacă nu vine nimeni să schimbe legea noastră”, a mai declarat ec. Marius Baciu.
Gura studenților rele spune
Pentru a fi înscriși la Cabinetul Medical Studențesc de la parterul căminului C8 din campusul „Titu Maiorescu”, studenții trebuie să se prezinte din primul an de facultate cu carnetul de student / adeverință, carnetul de asigurat și buletinul de identitate. Tinerii pot solicita cadrelor sanitare consultații sau vizarea documentelor medicale, iar medicii asigură examinarea acestora, verificarea meniurilor de la cantină sau eliberarea de adeverințe prin care tinerii sînt scutiți de efort fizic. Cei care nu sînt din Iași pot beneficia de aceste servicii în campus fără să renunțe la medicul de familie la care sînt înscriși în localitatea din care provin, deși în cazul Cristinei R., studentă la Facultatea de Litere a UAIC, principiul acesta nu a fost aplicat, deoarece „cînd am fost acasă nu mai eram în baza doctoriței de acolo, eram trecută aici la cabinet”.
De asemenea, conform serviciilor oferite de cabinetul studențesc, afișate pe site-ul UAIC, activitatea medicală din campus asigură și „asistența curativă a studenților care prezintă afecțiuni acute”, serviciu de care tinerii acuză că, în unele cazuri, nu au beneficiat. Lili C., studentă în anul I la master la Facultatea de Economie și Administrare Afacerilor de la UAIC, a declarat că „în urmă cu două luni am venit la cabinet pentru că îmi apăruse un neg în talpă și mă durea, iar de aici mi s-a spus că trimiterile sînt prea puține și sînt cazuri mult mai grave decît al meu”. Pe de altă parte, deși nu există o prevedere legală care să reglementeze numărul de trimiteri pe zi, cu aceeași problemă s-a confruntat și Cristina I., studentă la Facultatea de Litere de la UAIC. „Am așteptat la rînd să-mi dea o trimitere pentru endocrinologie iar doamna asistentă mi-a spus: «Dacă pînă diseară vin alte cazuri mai grele, eu ce fac? Nu vezi că mergi pe picioarele tale? »”. În aceeași situație s-a aflat și Liliana G., studentă în anul I la Facultatea de Litere de la UAIC, care a mers prima dată la cabinet luna aceasta. „Aveam o erupție pe corp, am intrat la consultație, iar asistenta mi-a zis să merg mai întîi la casa de asigurări să văd dacă apar în baza lor de date”.
Cu familia la urgențe
Conform Legii 95/ 2006, studenții mai beneficiază și de „pachetul de bază de servicii în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire și pînă la vindecare”. Astfel, cei care ajung la secția de primire urgențe a Spitalului Clinic „Sfîntul Spiridon” din Iași sînt tratați corespunzător, fără să se țină cont pe moment dacă sînt sau nu asigurați. „În urgență nu ne interesează nici măcar numele. Urgența e urgență. Au fost cazuri de pacienți care apăreau neasigurați, dar i-am preluat. Nu mai țin minte dacă au fost studenți sau nu, noi preluăm pe toată lumea, atît timp cît respectă condițiile de urgență”, a declarat asist. med. Ana-Maria Andronachi. Însă, după ce studenții au primit îngrijirile medicale, la Biroul de Internări se verifică dacă pacientul poate beneficia de gratuitate și apoi „în cazul în care un student nu apare asigurat, taxa de spitalizare poate ajunge pînă la 500 lei, din care pot plăti doar 300 lei dacă ne aduc adeverință de la primărie care să dovedească faptul că nu au nici un venit”, a declarat Adriana Benghia, de la Biroul de Internări a Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Spiridon” Iași.
Pe lîngă aceste servicii, în ceea ce privește medicina de familie studenții „beneficiază de consultații gratuite, rețete gratuite doar parțial, deoarece la produsele de import se plătește o diferență, și de alte gratuități”, a declarat dr. Ana Maria Slănină, medic primar specialist în medicina de familie la Policlinica de Elevi și Studenți Copou, asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”. Însă, înainte de a se prezenta la cabinet, aceștia trebuie să facă o programare cu 24 de ore mai devreme, pentru ca să se încadreze în norma de 20 de consultații gratuite pe zi. Problema asigurărilor apare însă și în biroul medicului de familie. „În 2007 – 2008 am mers personal la CAS pentru că la dosarul unor studenți aveam adeverință eliberată de secretariat, iar pe site-ul casei apăreau neasigurați. Eu îi consultam gratuit, dar casa nu decontează munca voluntară”, a menționat dr. Ana Maria Slănină. Situația s-a perpetuat și în 2009, în perioada gripei porcine. „Am vorbit atunci la CAS și le-am spus: Sîntem în epidemie, cum procedez că vin mulți studenți răciți care apar neasigurați? Problema asigurărilor apare însă mai ales în cazul studenților din anul I de licență și master care nu ajung să fie trecuți pe listele CAS, pentru că, odată trecuți în baza de date, apar asigurați și în anii viitori”, a conchis aceasta.
În final, puțini sînt cei care ajung să fie tratați de către medicii specialiști. Restul sînt plimbați, pe drumul birocrației, între Casa de Asigurări, secretariatele facultăților și cabinetele doctorilor de familie.
Iulia CIUHU
Alexandra ȘANDRU
Adaugă un comentariu