Spania, în pragul unui război civil

Deși a fost declarat ilegal de că­tre Curtea Constituțională a Spa­ni­ei, pe data de 6 septembrie 2017, referendumul din Catalonia a a­vut totuși loc duminică, 1 octombrie. έnainte de votare, poliția din Spa­nia a sigilat peste 1.300 de școli din cele 2.315 în care urmau să voteze cetățenii. „Nu există secţii de vot, nu există buletine de vot, nu există autorităţile care să verifice autenti­citatea rezultatelor”, a declarat Al­fon­so Dastis, ministrul de externe al Spaniei, conform Digi24. Cu o zi înainte, oamenii au ieșit în piaţa din faţa guvernului regional catalan din Barcelona și au cerut arestarea pre­­­mierului catalan, Carles Puig­de­mont. Cu toate acestea, secțiile de votare s-au deschis la ora 09.00 și în scurt timp au apărut și primele inciden­te. Poliția a spart geamurile unei sec­ții de votare din nordul regiunii, a­colo unde urma să voteze șeful e­xe­cutivului separatist regional catalan și a confiscat buletinele de vot și ur­nele. Actele de violență s-au intensificat pe perioada zilei și, astfel, a­pro­ximativ 900 de oameni au fost ră­niți, după cum relatează și BBC. Po­lițiștii au tras cu gloanțe de cauciuc, cetățenii au format lanțuri u­ma­ne în jurul secțiilor de votare și pom­pierii catalani au intervenit între cele două tabere. Pe internet au a­pă­rut mai multe filmulețe în care ce­tățenii erau mutați cu forța de lîn­gă secțiile de votare, bătuți, trași de păr și tîrîți pe jos. Primarul Bar­ce­lo­nei i-a cerut demisia premierului spaniol, Mariano Rajoy, pentru că a trimis forțele de ordine să in­ter­vi­nă. „Violenţa nejustificată, dis­pro­por­ţionată şi iresponsabilă a statului spa­niol, nu doar că a eşuat în a-i opri pe catalani să voteze, dar i-a ajutat să-şi lămurească toate dubiile pe ca­re le aveau”, a declarat Carles Puig­demont.

În urma referendumului, peste 90% dintre alegători au ales ca re­giunea Catalonia să devină un stat independent. Prezența la urne a fost sub 50%, ceea ce înseamnă că au vo­tat peste două milioane de cetățeni cu drept de vot din cei cinci mili­oane, conform BBC. Premierul Spa­niei le-a mulțumit polițiștilor pentru modalitatea în care au gestionat problemele din regiune. În timpul vi­olenței, 33 de polițiști au fost ră­ni­ți. Marți, 3 octombrie, în Bar­ce­lona a avut loc o grevă generală sub slo­ganul „Paralizați țara!”, moment în care 47 de autostrăzi și drumuri au fost blocate și rata de funcționare a transportului public a scăzut la 40%, conform Reuters. De asemenea, în aceeași zi au fost închise u­ni­ver­si­tățile publice, portul și biserica Sa­gra­da Familia.

Alegerea catalanilor, o criză pentru UE

Guvernul Spaniol le-a cerut li­derilor separatiști din Catalonia să dizolve parlamentul local și să în­cea­pă demersurile pentru alegeri an­ticipate. Conform cotidianului El Mun­do, oficialii din Catalonia au men­ționat că lucrează la elaborarea De­c­laraţiei de Independenţă, care ar ur­ma să fie citită marți, 10 oc­tom­bri­e, în parlamentul regional, de către Carles Puigdemont. Enric Millo, re­prezentantul Guvernului spaniol în Catalonia, și-a cerut scuze în nu­mele guvernului pentru incidente­le din ziua de 1 octombrie și a dat vi­na pe Guvernul Cataloniei pentru că nu le-a explicat cetățenilor că par­ticipă la un referendum ilegal, du­pă cum subliniază Bloomberg.

Multe dintre marile bănci din Spa­nia și-au mutat sediile din Bar­ce­lo­na sau au început demersurile în a­cest sens, temîndu-se de con­se­cin­țe­le economice care ar putea să a­pa­ră dacă Catalonia și-ar declara in­dependența. „Planeta”, unul dintre cele mai importante grupuri e­di­toriale din Spania, ia în calcul mu­tarea sediului din Barcelona în Se­villa sau în Madrid, din cauza a­ces­tui context socio-politic.

Nici re­lația cu Uniunea E­u­ro­pea­­nă, după independență, nu este foarte clar conturată, mai ales că UE nu a intervenit în situația din Spa­nia. Da­că Catalonia ar deveni un nou stat pe harta Europei, a­ceasta ar putea să fie nevoită să renunțe la moneda e­u­ro, iar cetățenii din alte state ar pu­tea fi nevoiți să-și ob­ți­nă vize pentru a vizita noul stat. Philippe Lam­­berts, membru în Par­­­lamentul E­u­ro­pean, a men­ți­o­nat că referendumul din Catalonia poa­­te deveni o criză mult mai mare de­cît brexitul pentru Uniuniea Eu­ro­pea­nă, după cum notează The Te­le­­graph.

„Au încălcat sistematic nor­me­le aprobate legal şi legitim, dînd do­vadă de o lipsă de loialitate i­nad­mi­sibilă faţă de instituţiile statului. Acelaşi stat pe care aceste a­u­to­ri­tă­ţi îl reprezintă în Catalonia”, a de­clarat Felipe al VI-lea al Spaniei, conform The Guardian. Această declarație l-a nemulțumit pe Carles Pu­ig­de­mo­nt care l-a acuzat pe regele Spaniei că ig­noră milioane de catalani. Într-un interviu acordat cotidianului El Pais, premierul Spaniei a fost întrebat dacă este pregătit să invoce artico­lul 155 din Constituția Spaniei, ca­re îi permite să dizolve guvernul re­gional și să organizeze alegeri an­ticipate în Catalonia, iar acesta a spus că nu exclude această va­ri­an­tă.

Reacția României

Ministrul de Externe al Ro­mâ­ni­ei, Teodor Meleşcanu, a declarat, în timpul celei de-a 63-a sesiune a­nuală a Adunării Parlamentare a NATO, că este ilegal să se decidă frag­mentarea unei țări fără negocieri cu guvernul țării. „Prin ur­mare, noi ră­mînem fideli acestei po­ziţii indiferent de ce se întîmplă în al­te părţi ale E­u­ro­pei sau ale lumii şi sperăm foarte mult că ceilalţi par­te­neri UE şi din alte organizaţii vor înţelege că este o poziţie de princi­pi­u pe care o res­pectăm dacă vrem să respectăm integral prevederile Drep­tului In­ter­na­ţional”, a declarat Te­o­­dor Me­leş­ca­nu, conform adeva­rul.ro.

Sursă foto: www.thenation.com