Un an tehnocrat. Următorul pas: înregimentat?

Am avut cîteva intervenţii publice înaintea formării noului Guvern în care îmi exprimam scepticismul în privinţa etichetei de tehnocraţi. O construcţie sănătoasă nu o poţi realiza de pe o zi pe alta. Iar cazurile Guseth şi Baciu reprezintă frînturile unor decizii pripite, grăbite.

Desigur că nu pot pune la îndoială arhitectura gîndirii premierului desemnat, Dacian Cioloş. Nu cunosc cu precizie dedesubturile numirilor iniţiale nefericite de la Justiţie şi Sănătate. Şi nici nu ştiu dacă este corect şi eficient să îi tot tocăm pe cei doi. Însă, din start, Guvernul Cioloş a pornit cu o oarecare fisură.

Portretul lui Cioloş, etichetat ca fiind tehnocratul care a condus una dintre cele mai complicate structuri ale Comisiei Europene şi care a gestionat un buget generos, fiind reformatorul politicii agricole europene, l-a plasat pe aceasta în panoplia personajelor mesianice. Undeva deasupra intereselor meschine, gri ale politicii dîmboviţene. Acel individ de care toţi avem nevoie. Despre care se scrie bine atît în plan intern cît şi în mass media externă. Şi pentru care liderii europeni ar veni chiar la un informal chit-chat şi o poză pentru a-i consolida imaginea în ţară.

Există o vorbă din Antichitate: “Dacă zeul sîngerază, acesta poate fi distrus”. Cu siguranţă, politicianul autohton cunoaşte această maximă, sub o formă sau altă. Vulnerabilitatea Guvernului Cioloş, reflectată în propunerile Baciu şi Guseth, a fost amuşinată imediat de homo politicus aşa cum şi rechinii pornesc la atac atunci cînd simt miros de sînge. Politicienii vor fi extrem de vigilenţi şi vor sancţiona dur orice eroare a tehnocraţilor tocmai pentru a demonstra că un Guvern de sorginte prezidenţială, aşa cum l-au etichetat unii, nu poate fi soluţia pentru schimbarea mult aşteptată de societate.
Pe de altă parte, “piaţa” a observat un Iohannis dornic de consultări, mai mult sau mai puţin simulate. O “piaţă” care a început să se întrebe dacă nu cumva Preşedintele pregătise “soluţia Cioloş” în urma cu ceva vreme. Să nu uităm că jurnalistul Rareş Bogdan, un apropiat al Preşedintelui Iohannis, a vorbit despre viitorul premier Cioloş chiar din luna octombrie. Aşteptările celor care au ieşit să protesteze sînt mari şi deja se vorbeşte despre noi proteste. Indubitabil că o construcţie de ţară nu poate fi realizată într-un an de zile, atît cît va funcţiona actualul Guvern tehnocrat, însă măcar startul trebuie organizat.

Tot la partide ne vom întoarce. Instituţiile eficiente au fost create de lideri politici responsabili. Partidele actuale trebuie să transforme această pauză de un an într-o etapă activă de reformare. De la adoptarea şi respectarea cu stricteţe a Codurilor de Conduită şi Etică, “radierea” politicienilor corupţi, a găştilor de incompetenţi şi, în paralel, recrutarea unor profesionişti care pot oferi un suflu nou şi pot imprima o dinamică sănătoasă.
Posibil ca şi Preşedintele Iohannis să fie conştient de inevitabila întoarcere la partide. Astfel, mă întreb dacă nu cumva, o bună parte a membrilor Guvernului actual, vor deveni liderii unui viitor partid cu un mesaj ferm anti-partide clasice şi unul pro prezidenţial. În aceeaşi notă mă întreb dacă acest viitor partid va cuprinde în documentele programatice şi schimbarea formei de guvernămînt de la republică semiprezidenţială la republică prezidenţială?

Text scris de Andrei STOIAN pentru „Adevărul”