Avatarurile pornografiei
Pastila de după 16 mai 2012 Niciun comentariu la Avatarurile pornografiei 7Ca o femeie ușoară, auto-dezvăluirea este o carne din care sinapsele noastre se hrănesc ca termitele pentru a ne produce plăcere, drept dovadă că aproape jumătate din zi ne-o dedicăm vorbindu-le altora despre noi înșine.
În care facem piruete printre barierele autocenzurii pe care le doborîm cu o răsuflare atunci cînd întîlnim o adiere de empatie. „Platforma” pe care se desfășoară devoalarea, fie ea sau nu virtuală, e mai puțin importantă, spun o serie de studii din domeniul psihologiei și neuro-științei. Cu alte cuvinte, dezbrăcarea noastră, parțială sau totală din spațiul public este adictivă și terapeutică, indiferent de specificitatea mediului în care se produce. Consecințele sau riscurile ei sînt conștientizate așa cum sînt asimilate și mesajele de pe pachetele de țigări în momentul în care te-nvelești confortabil în fumul lor.
Dar, Ca o femeie isterică, auto-dezvăluirea o să te urmărească și o să-ți mănînce zilele, pînă cînd o să-ți regurgitezi toate plăcerile. Tot ce ai spus, ai scris, ai declarat sau ai postat va ieși la iveală ca dejecțiile dintr-o latrină defectă. Fiindcă nimeni nu a stat să cunoască eul de printre rînduri, nimeni n-a putut să înțeleagă că sînul dezgolit este o metaforă și nimeni nu va pricepe că ți-ai pus sufletul pe tavă fără pricină. Totul se va dilua în oceanul de grobianism în care ai crezut că vei străluci ca o bucată de sticlă într-o băltoacă murdară.
Și atunci vei căuta să te acoperi imediat înapoi, întrucît, Ca o femeie violată, e firesc să încerci să-ți ascunzi trupul de privirile insidioase ale celorlalți, după ce-ai fost pîngărită. Însă în drumul tău spre casa sinelui mai găsești să te înfășori doar cu o perdea de fum.
Laura PĂULEȚ
Adaugă un comentariu