Rock în natură și dans pe iarbă

Era puțin cam frig, pe iarbă se vedeau picături de apă, iar mulțimea adunată în fața scenei simțea la maxi­mum muzica. Unii și-au dat jos tricourile ca să se bage în dansul de pogo, iar alții efectiv pentru a le da celor ca­re au deja trei straturi de haine pe ei și tot dîrdîiau pe pîrtia de ski din zona Sărăriei. La a treia ediție de Rock’n’Iași Open Air au cîntat trupe din România, Italia, Polonia, Ungaria, Germania și Ucraina, timp de trei zile, de vi­neri, 18 mai și pînă duminică, 20 mai. Chiar dacă erai sau nu din Iași, drumul către festival nu a fost atît de greu de găsit, pentru că pe tot Copoul existau încă din anii tre­cuți marcaje cu logo-ul Rock’n’Iași pe fiecare trotuar.

Spațiul deschis, de la baza pîrtiei, a lăsat pe fiecare să se desfășoare cum vrea. Mulți au vrut să asculte mu­zică stînd pe deal și admirînd priveliștea, în timp ce alții au vrut să se dezlănțuie la una dintre cele două sce­ne amenajate. În tot acest cadru au existat și cei care stă­teau pe bancă, mîncau un mic și beau o bere în timp ce mai dau din cap din cînd în cînd la un moment culminant al melodiei. Pe lîngă căsuțele cu mîncare, mai erau și corturi în care se vindeau tricouri și tot felul de acceso­rii pe tematica rockului, la care rîndul era la fel de ma­re ca cel de la toaletele amenajate. Cei care chiar nu se mai puteau abține au ales calea naturii, undeva prin pădurea din apropiere. Accesul la baza pîrtiei s-a făcut încă de la ora 17.00, iar primul concert a început abia după o oră jumătate de către trupa românească de death metal Sincarnate. De departe, Aether, un grup de epic melodic death metal din Polonia, a reușit să adune mai mulți oameni prin faptul că au interacționat cu publi­cul prin clasicile îndemnuri de a ridica mîinile în aer, de a sări sau de a țipa cît mai tare.

Într-o cromatică aproape boemă, negrul hainelor celor prezenți ieșeau în evidență, iar puținii care ale­geau să fie diferiți au avut toate privirile ațintite către ei. Cu mîinile în aer și cu pletele colorate care zburau în toate direcțiile, cei prezenți s-au distrat în bătaia vîntului ca­re anunța o ploaie.

Cel mai neplăcut incident a fost cel al trupei româ­nești de rock Lexem, ce a ținut publicul aproape, chiar dacă energia electrică nu a ținut cu ei timp de o oră. Au continuat spectacolul cu melodii pe tematica cente­na­rului, acordurile live și mulțimea ce a rămas cu ei de­monstrînd că orice neplăcere se salvează numai prin dorința de distracție. Cu un public variat, de la copii ca­re se jucau cărți pe pături sau bătrîni ce se bucurau de muzica live, Rock’n’Iași a adunat pe pîrtia de ski destul de mulți oameni. Toată lumea a cîntat cît a pu­tut de tare și a dansat, iar acest lucru a fost cea mai mare răsplată pentru artiștii care s-au desfășurat pe scenă și au spus că de abia așteaptă să se revadă cu același public și anul viitor.

de Roxana NEAMȚU