Spectacol de lumini mai puternic decît stelele

Cînd se apropie luna iunie, studenților le stă capul la două lucruri: la sesiune și la festivalul Electric Castle (EC), care este unul dintre cele mai populare evenimente de muzică electronică din România și nu numai. Acesta are loc anual, în luna iunie, în Cluj, la castelul Bánffy, dar pînă atunci, echipa de la Boiler Events care se ocupă de festival, colindă țara organizînd petreceri de promovare a EC. Un astfel de eveniment a avut loc și în Iași, pe 25 aprilie, la Sunrise Club de la Ciric, unde s-au strîns o mulțime de tineri care au dansat cu înflăcărare pe ritmurile muzicii electronice.

După ce am trecut de mulțimea de la intrare și m-am izbit de trei per­­soane încercînd să cobor niște trep­­te, am intrat în cortul unde era am­­pla­sa­tă scena principală. Organizatorii au mizat pe conceptul de Disco Modern și au amenajat două sce­ne: una cla­si­că, în cortul de lîn­gă piscină și una de „silent dance” pe te­­rasa clubului. Sce­na de silent dance e o tendință no­uă în cluburi și nu nu­mai, unde bo­xele puternice sînt scoa­­­se din pri­ză și înlocuite de căști. Prac­tic, fie­ca­re persoană de pe ringul de dans poar­tă o pereche de căști, iar în a­fa­ra dispozitivelor care a­ca­pa­rea­ză timpanele nu se mai au­de nimic. Fie­­ca­re ascultă aceeași me­lodie, dar nu­mai pentru el, iar dan­satorii nu pot in­te­racționa altfel decît prin priviri sau a­ti­ngeri. Singura mu­zi­că de aici era scîr­țîitul po­delei, a­pă­sa­tă de pașii ho­tărîți și zglo­bii ai ro­bo­țe­ilor a­gi­ta­ți. La a­ceas­­tă scenă muzica a fost a­sigurată de Keeble, Evolve Dubz, SIBTR, Skiny, Prankie, Shyzlee, Floyd, Cody, OFFCENTER și Blo­om.

Atracția serii a fost Dj Shiver, a că­­rui muzică a îngenunchiat la pro­­priu mulțimea. Pe beat-uri electro el a poruncit „get down!”, iar ti­ne­rii din fața lui s-au trîntit în genunchi, de par­că îl venerau. Dj-ul a ridicat mîi­nile către tavan în semn de a­pre­ci­ere, iar la comanda lui toată lu­mea s-a ridicat, începînd să se foiască de par­că nu își găsea locul și să sară e­ner­­gic, zguduind podeaua. În dansul haotic al mu­lți­mii, doi băieți s-au luat la ceartă și înainte să apuce a în­cleșta pumnii, au fost săltați de do­uă gărzi masive. Pe unul din ei l-au apucat de braț și în cîteva secunde a ajuns din mijlocul cortului, în parcare.

Dans în vîrtej de ceață

În învălmășeală, un băiat a scos un cub de gheață din pahar și i l-a bă­­gat unei fete în geacă, apoi s-a fă­cut ne­văzut după un tip masiv, cu glu­­gă în cap. Ea a început să chi­co­teas­că, apoi a scos din geantă o pe­re­che de o­chelari de soare și i-a pus pe ochi, de­și în cort era bez­nă. În ju­rul meu se făcea din ce în ce mai cald, iar ti­ne­rii renunțau la geci și că­măși în fa­voa­rea trico­u­ri­lor, apoi se răcoreau cu al­coolul ca­re îndoia raf­turile barului.
Razele puternice ale laserelor erau tăiate de scheletul metalic al cor­­tului, astfel încît pe tavan se pro­iectau o mulțime de puncte albe ce se­mă­nau cu stelele și toți tinerii dan­sau cu mîinile întinse, încercînd să ajungă la ele. Apoi luminile își schim­bau culoarea și țin­teau violent mulțimea, pier­zîndu-se în dioxidul ce carbon ce țîșnea din tu­nuri.

După ce se dispersa ceața, la­se­re­le erau mai dinamice, iar dan­sa­to­rii se mișcau și mai energic, dîn­du-și coate și picioare fără să sim­tă mă­car. Cînd se stingeau laserele și se lăsa bezna peste chipuri, fie­ca­re sco­tea telefonul și își făcea poze cu bli­zu­rile aprinse. Tunurile de CO2 amplasate pe mar­ginile corturilor ridicau fustele fe­­telor de fiecare dată cînd re­văr­sau un nou val de ceață pe fețele tinerilor. Cu fustele în cap, ele continuau să dan­­seze pe piesele mixate de Bla­ni­lla și Dudawles care au acapa­rat pe rînd scena principală.

Cînd o­bo­seau, ieșeau lîngă pis­ci­nă, făceau cî­teva poze sau fu­mau. La intrarea în club, în fața co­loa­nei de ta­xiuri care aș­teptau să ducă tinerii beți acasă, era parcată o ambulanță, în care a urcat un tînăr. Pentru el balul s-a terminat prea devreme, în aș­­ter­nu­tu­rile reci ale unui pat de spi­tal, în timp ce prietenii lui mai co­mandau un pa­har de vodcă cu suc de mere de la bar. A doua zi dimineață, un pri­e­ten pos­tează pe F acebook: „am ajuns a­ca­să cu un alt tricou decît al meu, știți cumva ce am făcut a­sea­ră?”