Universitatea de Medicină a sărbătorit 138 de ani de la înființare

Joi, 7 decembrie, în Aula „Geor­ge Emil Palade” a Universității „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) a avut loc ceremonia de deschidere Zilelor UMF 2017. La evenimentul care a fost moderat de dr. Richard Constantinescu au participat, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF, Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, cadre didactice de la UMF, Bogdan Maleon, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mi­hai Eminescu” din Iași, dar și re­prezentați ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Univer­sității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași și ai Universității de Științe Agricole și Medicină Ve­terinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași.

Zilele UMF 2017 s-a desfășurat sub semnul Centenarului Marii U­niri, iar rectorul UMF a vorbit despre rolul pe care l-au avut medicii în timpul Primului Război Mondial. „Pînă la urmă, fie că sărbă­to­rim Centenarul Marii Uniri sau 138 de ani de învățămînt medical superior la Iași, orice prilej de a ne ono­ra trecutul și de a ne aduce aminte despre niște oameni și despre fap­tele lor ne îmbogățește și ne dă puterea să mergem mai departe. Pentru că, așa cum spunea Nicolae Ior­ga în celebrul său discurs mobilizator din decembrie 1916, «În trecutul nostru mulți oameni au su­ferit». Dacă suntem ceva, nu suntem prin biruința strămoșilor noș­tri, ci suntem ceva numai prin su­ferința lor”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu.

Mihai Chirica a vorbit despre Programul Centenar al Primăriei Municipiului Iași, menționînd că acesta nu este doar al Iașului, ci a tuturor românilor, și a mulțumit U­niversității de Medicină pentru implicare. „O să fie un Program Centenar cu mai puține lucruri care se pierd și care durează doar 24 de ore, și cu lucruri care contează și care pot rămîne în memoria generațiilor viitoare ca puncte de reper. Lucrări scrise și editate în același timp, atît din punct de vedere beletristic, cît și istoric, tipărituri, filme și alte lucruri care pot fi arhivate și lăsate în memoria generațiilor următoare ca un moment de glorie pentru istoria acestei țări. După o sută, nu mai contează ce mai punem”, a men­ționat Mihai Chirica. Acesta a mai adăugat că după anul 2018, România va fi doar 100 plus, cu gîndul spre celelalte provincii românești momentan sînt înafara granițelor țării noastre, și a înmînat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu o plachetă a­niversară.

Iașul în Marele Război

Tot în cadrul ceremoniei, prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, cercetător principal al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, a susținut o prelegere cu tema „Iașul în Ma­rele Război”, în care a vorbit cît de mult a evoluat medicina în acea perioadă. „Acesta este adevărul, dacă ne gîndim că de-abia în 1901 s-a făcut prima transfuzie și că trans­fuziile, în timpul Primului Război Mondial, se realizau în mod direct de la donator către primitor, că a­tunci, dincolo de antisepticele care erau folosite, datorită unei metode care vine de peste Ocean – Carrel-Dakin, s-a ajuns la șansa pe care cei care sufereau de cangrenă gazoasă o aveau de a supraviețui, că atunci Marie Curie Skłodowska, într-un efort colosal, a convins francezii să ducă aparatele cu rază X în spatele frontului, astfel încît cei care erau răniți să aibă o șansă în plus”, a pre­cizat prof. univ. dr. Cătălin Turliuc. Acesta a mai reamintit și că tot în acea perioadă a apărut pentru pri­ma dată ideea că omul și războiul pot duce la extincția speciei, întru­cît din cauza lipsei de antibiotice – penicilina fiind descoperită abia în anul 1928 – cauza rata mortalității era foarte mare. Despre Iașul care devenise în acea perioadă capitală de război, prof. univ. dr. Cătălin Turliuc a spus că din cele 58 de spitale care au funcționat în timpul războiului, 30 au fost în Iași și în împrejurimile acestuia, toate cole­giile naționale de astăzi funcțio­nînd în acea perioadă ca spitale.

Lansări de carte și vernisaje

În cadrul evenimentului au fost lansate și două volume semnate de Mihai Ștefănescu-Galați, un medic român ale cărui opere nu sînt cu­noscute. „Amintiri din Marele Răz­boi” și „Răniți și ranițe. Chirurgia Marelui Război” au fost editate și prefațate de dr. Richard Constantinescu, iar prezentarea lor a făcut-o Cătălin Botoșineanu, cercetător la Arhivele Naționale ale României – Filiala Iași. „Titlul original al volumului «Răniți și Ranițe. Chirugia Marelui Război» este «Călăuza me­dicului militar», cu traduceri din li­teratura germană, franceză și ame­ricană despre, de exemplu, ce trebu­ie să facă un chirurg pe front, ce tre­buie să facă dacă este un glonț de aluminiu, un glonț de plumb sau ce trebuie să facă dacă explodează o bombă «dum dum» care provoacă foarte multe daune. O carte scrisă cu entuziasm, care prefigurează și an­ticipează marele război. Iar cealaltă carte – «Amintiri din Marele Răz­boi», este o carte a deznădejdii, a amintirilor”, a precizat Cătălin Bo­toșineanu.

Începînd cu ora 12.00, la Mu­zeul de Istorie a Medicinei au avut loc vernisajele a două expoziții. Una dintre ele l-a omagiat pe dr. Jean Clunet (1878-1917), fost membru al Misiunii medicale franceze din România și a fost organziată în parteneriat cu Institutul Francez din Iași. „Ca să vă spun adevărul, în Franța puțini cunosc această po­veste, a Misiunii Militare Sanitare în România, ceea este regretabil, pentru că e important să per­pe­tu­ăm memoria acestei Misiuni la Iași, de a-i aduce omagiu. Am văzut fotografii emoționante ale medicilor francezi prezenți la Iași în perioada 1917-1918 în această expoziție. E tra­gic că majoritatea persoanelor au murit de tifos, și nu în timpul luptelor”, a declarat Vincent Lorenzini, directorul Institutului Cultural Francez Iași. Cea de-a doua expoziție a fost realizată de Ale­xan­dra-Cecilia Ruja, studentă a UNAGE, care a expus zece lucrări despre Marele Război. Ziua s-a încheiat cu spectacol caritabil „Balul iernii”, organizat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Emines­cu” din Iași.

Lansarea unei noi serii „Însemnări ieșene”

Vineri, 8 decembrie, în Aula UMF, a avut loc lansarea unui noi serii a revistei „Însemnări ieșene” – fon­dată de Grigore T. Popa, care a fost coordonată de un colectiv condus de prof. univ. dr. Viorel Scri­pcariu, Eugen Târcoveanu – directorul editorial al editurii „Grigore T. Popa” și de dr. Richard Constantinescu. Primul număr este dedicat Centenarului Marelui Război, a­vînd la mijloc un dosar tematic. „În urmă cu aproape un an, în această sală, cu ocazia lansării «Pericolului neis­prăviților», am promis, avînd acordul rectorului, că o să reînviem a­ceastă revistă. Este o revistă care a apărut în 1936 și a ținut pînă în 1940”, a declarat Eugen Târcovea­nu. Momentul lansării a fost precedat de dezvelirea unui basorelief vechi, care îl înfățișează pe medicul Eu­gen Lucinescu, unul dintre colaboratorii lui Grigore T. Popa.

Tot vineri, sociologul Vasile Dîn­cu a susținut conferința intitulată „Imaginea medicului în societatea contemporană. Reprezentări soci­ale și provocări actuale”, în care a vorbit atît despre calitățile pe care trebuie să le aibă un medic, dar și despre vulnerabilitățile acestora. „Am observat că medicii se îmbol­năvesc, că fumează și că nu res­pec­tă prescipțiile medicale. Și mi-am dat seama că medicii sunt oameni. Mi-am dat seama că medici sunt mai triști decît noi ceilalți și că de multe ori au sentimentul nepu­tin­ței, că le este frică de moarte, că ei se luptă în fiecare zi cu moartea”, a men­țio­nat sociologul Vasile Dîncu. Evenimentul a continuat cu lan­sa­rea a pa­tru cărți la Muzeul de Istorie a Me­dicinei: „Genetica Medi­cală” (coor­donată de Mircea Covic, Dragoș Ște­fănescu, Ionel Sandovici, Eusebiu Vlad Goruza), „Nutriția și cance­rul” (Lucian Miron), „Electro­car­dio­­grama” (Maria Floria și Teo­dor Șer­ban), „Ophthamology for students” (Camelia-Margareta Bog­dănici).

Programul Zilelor UMF 2017 s-a încheiat cu un spectacol susținut de artiștii Operei Naționale Iași, în Sa­la Mare a Teatrului Național Iași.