Legea Educației ține universitățile sub papuc

Miercuri, 17 martie, ministrul Educației, Tineretului și Sportului, Daniel Funeriu, a prezentat proiectul Legii Educației Naționale. Venit la Iași, cu ocazia primei ședințe de Guvern în teritoriu, noua Lege a Educației Naționale a fost dată spre o primă lectură și a și făcut vîlvă în mediul academic. Pachetul legislativ aduce schimbări majore la toate nivelurile. De exemplu, în învățămîntul superior, potrivit art. 186 și art. 187, orice om din țară sau din străinătate ar putea fi rector.

„Pot fi personalități ai vieții civile, membri ai Academiei Române, pot fi personalități din societatea civilă, de știință, o serie de parteneri naturali ai universităților. Este foarte important ca o universitate să aibă o relație transparentă cu angajatorii”, a declarat Daniel Funeriu.

Actualii rectori resping această prevedere, deoarece, potrivit lor, se încalcă autonomia universitară, iar sistemul ar putea fi controlat politic. „Toate aceste procese de management a resurselor umane funcționează bine acolo unde învățămîntul superior e așezat, pe bază de competiție liberă. Ce se întîmplă dacă acei 50% vin din mediul politic? Cred că e preferabil să se mențină starea dinainte”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC).

Noua procedură de alegere presupune ca Senatul să formeze o comisie de selecție a candidaților. Aceasta va fi formată 50% din personalul didactic din universitate și 50% din personalități externe acesteia. Noul rector va organiza un concurs public pentru decani. La concurs pot participa atît persoane din universitate sau din orice facultate de profil din țară sau străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultății, au primit avizul acestuia.

„Cel mai grav lucru cu putință din noua lege mi se pare amputarea autonomiei universitare. Atît timp cît legea spune pînă ce trebuie să conțină și Carta Universitară, e o încălcare gravă a autonomiei. Este vorba de politizare. Cei din afară cine sînt? Cum se aleg? Era singurul domeniu, cel al alegerii rectorului, în care exista acea autonomie”, a precizat prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu, rectorul Politehnicii din București și fostul ministru al Educației.

Topul se lasă așteptat

Conform art. 171, universitățile urmează să se clasifice în funcție de programele de studii și de infrastructură. Astfel, instituțiile de învățămînt superior sînt nevoite să își schimbe misiunea și să se împartă în universități axate preponderent de educație, pe educație și cercetare științifică și creație artistică sau pe cercetare avansată și educație.

„Universitățile vor fi cele care pot merge pînă la nivel de licență, care vor avea majoritar programe de licență, licență și master și pentru cele mai performante dintre ele, universități care vor merge pînă la studiile doctorale și postdoctorale”, a precizat ministrul de resort. În funcție de această ierarhie și finanțarea se va face diferențiat.

Va depinde de acest lucru și acordarea de către Guvern a unui număr de burse pentru școlarizarea studenților străini. Bursele vor fi atribuite doar acelor universități și programe de studii care îndeplinesc cele mai ridicate standarde de calitate, indiferent dacă sînt publice sau private. „Problemele structurale care există, precum clientelism, nepotism, zeleitari, subfinanțare, nu pot fi soluționate prin paleative. Nicăieri statul nu a intervenit în dezvoltarea universităților, ele au făcut-o de la sine, într-un mediu competitiv, dinamic. Statul nu poate decît să asigure acest mediu”, a menționat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Mega-universitatea, noul vis al lui Funeriu

Un alt articol din lege prevede ca universitățile să realizeze consorții sau să fuzioneze într-o singură instituție pentru a întări poziția lor pe plan național și pentru a atrage mai multe fonduri.

Dacă va fi aprobat, după un an de zile, universitățile care au aceeași misiune și se află la mai puțin de 200 km distanță vor fi obligate să se comaseze. Cele care vor fi primele vizate să realizeze acest lucru vor fi cele din categoria cercetare avansată și educație. „E un proces delicat, e vorba de zeci de ani. Cel mai dificil va fi diminuarea orgoliilor, a suspiciunilor. Se pot face fuziuni, dar ele ar trebui să aibă natură organică, trebuie găsite afinitățile, preocupările comune, altfel rezultatul e un eșec. Eu sînt mai conservator. Se spune că dacă aceia ca mine ar fi existat la procesul de creație, i-ar fi spus Celui de Sus că era mai bine în haos”, a mai adăugat rectorul UAIC.

Statutul personalului didactic din învățămîntul superior și de cercetare a suferit și el modificări. Funcția de preparator universitar a fost scoasă definitiv din lege.

Sesiunea de voluntariat

Nici studenții nu au fost ocoliți de prevederile Legii Educației Naționale. De acum înainte aceștia vor avea o reprezentativitate de 25 %, în structurile de conducere ale universităților, așa cum au cerut federațiile la negocierile de săptămîna trecută. Mai mult decît atît, va funcționa în universități un Cod al drepturilor și obligațiilor studentului, iar asociațiile studențești vor monitoriza respectarea acestui cod și vor prezenta public, în fiecare an un raport.

Noutatea o reprezintă faptul că aceștia pot primi un număr de credite transferabile dacă participă la acțiuni de voluntariat, în condițiile stabilite de Carta universitară.

Articolele 136 și 183 obligă studenții din ciclul I de studii să efectueze un stagiu de practică. Însă în sprijinul tinerilor universitățile publice trebuie să le asigure banii pe masă, cazare și transport, dacă practica se realizează în afara centrului universitar.

Legea mai prevede și ca Agenția de Credite și Burse de Studii să acorde împrumuturi bancare pentru ca tinerii să se poată întreține pe durata studiilor și să-și plătească taxa de școlarizare. Studenții pot returna banii, după absolvire și angajare. În schimb, absolvenții care își vor practica profesia cel puțin 5 ani la sate, vor returna doar 25% din sumă, restul fiind preluat de către stat.

Proiectul de sub lupă

Controversata Lege a Educației Naționale este supusă dezbaterii publice timp de două săptămîni, urmînd să ajungă în Parlament. Acolo va trebui să primească avizul Comisiei pentru învățămînt, știință, tineret și sport și ulterior să fie votată în plenul Senatului.

„Să nu uităm că vechea lege a fost respinsă la Curtea Constituțională, nu din cauza conținutului, ci din cauza procedurilor. Să nu uităm că actuala lege ce arată drumul unei legi este ca ea să fie supusă dezbaterii publice, în Parlament, apoi în Guvern. Întîi, au citit-o în Guvern și apoi au supus-o dezbaterii publice, ceea ce nu este cu putință”, a conchis Ecaterina Andronescu.

George GURESCU

Diana IABRAȘU