Senatul, ultima șansă pentru educație

Alianța Națională a Or­ga­ni­za­ți­­ilor Studențești din Romănia (ANOSR) împreună cu Uniunea Na­­­­­țională a Studenților din Ro­mâ­­­nia (UNSR) au realizat un do­cu­­ment comun cu propunerile de schim­­­­­bare a proiectului Legii E­du­ca­­­ției Na­țio­nale. Acesta urmează să fie trimis Co­misiei pentru în­­vă­ță­mînt, ști­in­ță, tineret și sport, din Se­natul Ro­mâniei, săp­tă­­mîna a­ceas­ta, un­­de va fi dezbătut proiectul le­gislativ pri­vind educația, după ce a fost a­­doptat de Camera De­pu­ta­ți­lor, pe 19 mai.

„Sperăm ca do­lean­țe­le noastre să fie luate în calcul. Pro­iec­­tul de le­ge nu e așa de bun cum îl la­­u­dă mi­nis­trul. Președintele Co­­mi­si­ei de în­vă­țămînt ne-a recoman­dat să fa­cem acest de­mers, să spe­răm că lu­crurile se vor rezolva. A­cum se va de­cide da­că ne dorim sau nu să a­vem calita­te în edu­­cație”, a declarat Ion Po­e­na­ru, pre­șe­din­te­le UNSR.

Printre schimbările dorite de ce­le două federații studențești se nu­mă­­­­­ră cele care vizează în principal a­­pă­rarea autonomiei universitare și a drep­­turilor studenților, precum mo­­dul în care se alege conducerea u­ni­ver­­­sităților sau cel de re­pre­zen­ta­­re a stu­­­denților în forurile de­ci­zi­o­­­na­le la ni­­­vel de instituție de în­vă­ță­­mînt.

Pe cale diplomatică

Potrivit documentului, UNSR pro­­­pune ca Art. 124 (2) să reglemen­te­ze ca într-o universitate să nu func­ți­oneze mai mult de zece fa­­cul­tăți, din rațiuni financiare, iar Art. 127 (5), con­form căruia fi­nan­ța­­rea de ba­ză se calculează după un co­­eficient mă­rit pentru studenții ca­re urmează cur­su­rile în limba unei mi­­norități na­țio­nale să fie exclus, de­­oarece nu es­te co­rect față de ce­i­lal­­ți studenți.

În ceea ce privește efectuarea prac­ticii, ANOSR dorește ca Art. 142 (2) să precizeze ca universitățile să asigure minim 30 % din locurile de practică, iar UNSR este de părere că aces­te stagii obligatorii de practică să fie finanțate din bugetul de stat. Tot în acest articol, ANOSR pro­pune ca actele eliberate de univer­sitate, precum adeve­rin­țele sau le­gitimațiile să fie gratu­ite. Legat de fu­zionarea prin ab­sor­ție sau co­ma­sa­rea uni­ver­si­tă­ți­lor, UNSR vrea ca Art. 178 (3) să fie ex­clus, de­oarece ar ridica probleme a­tît pentru cadrele di­dactice cît și pen­­­tru studen­ții aflați la buget și. În plus, conform fede­ra­ției, acest lucru ar du­ce la forma­rea a șa­se centre u­ni­ver­si­ta­re, ceea ce ar ca­uza dimi­nu­area nu­mă­ru­lui de lo­curi bugetate la ni­vel na­țio­nal.

Un cuvînt de spus

ANOSR sugerează ca Art. 186 (1) să precizeze la punctul c ca re­pre­zentanții studenților să participe la luarea tuturor deciziilor din uni­ver­sitate și nu doar la cele ma­jo­re, cum este stipulat în proiectul le­gis­­la­tiv în forma curentă. Mai mult de­cît atît, federația consideră că studen­ții tre­buie să aibă reprezentanți în toate co­misiile și consiliile din in­stituția de în­vățămînt. În acest con­text, UNSR vrea ca Art. 191 (4) să se schimbe și com­ponența membri­lor Consiliului fa­cultății, în sensul în care studenții să fie o treime, pentru ca votul lor să fie relevant pentru alegerea decanului. Aceasta mai este de părere că tot a­cest Con­si­liu trebuie să aleagă de­ca­nii și pro­decanii. Federația mai con­­sideră că trebuie modificat și Art. 190, pentru ca rectorul și pro­rec­­torii să fie aleși de Senatul univer­sității.

UNSR mai dorește ca studenții să beneficieze de gratuitate la concerte, muzee, evenimente culturale, sportive, organizate de instituțiile pu­­blice și nu de 75%, cum este stabilit acum. Atît ANOSR cît și UNSR susțin ca durata mandatului unui rector să fie de patru ani și ca acesta să dețină funcția maximum opt ani. Potrivit ce­lor două federații, cheltuielile de întreținere a internatelor, că­minelor și cantinelor universi­tă­ți­lor, destina­te studenților, ar trebui să se acopere prin subvenții indexa­te anual cu rata in­flației, să fie acorda­te din bugetul de stat și să se com­pleteze din veniturile proprii ale instituțiilor de în­vă­ță­mînt.

„Aceste modificări sînt foarte im­­portante pentru studenți, pentru ceea ce reprezintă mișcarea studen­țeas­­că în România și mai ales pentru o lege cît mai bună pe educație”, a de­­clarat Cristina Fiț, vi­ce­pre­șe­din­tele pe Re­lații Publice al ANOSR.

Documentul conține aproximativ 50 de propuneri de modificare a pro­­iectului Legii Educației Naț­io­na­le, fie ele de îmbunătățire, de schim­­­bare parțială sau chiar de eli­mi­­nare a unor articole.

***

Dezbaterile continuă

Camera Deputaților a a­dop­tat proiectul Legii E­du­cației Na­ționale săptămîna trecută, cu 181 vo­turi fa­­vorabile și 95 de vo­­turi îm­­po­tri­vă, du­pă o dezba­tere în plen de trei zi­le. Li­derii de sindicat din în­vă­ță­mînt au de­­­clarat că sînt ui­miți de ra­pidida­­tea a­probării acestui pro­iect le­­gislativ și vor ca me­sajul lor să fie luat în sea­mă de mem­brii Se­na­­­tului Ro­mâ­ni­ei.

Tot la această cameră a Par­la­men­tului speră și minis­trul E­du­ca­ției, Cercetării, Ti­ne­re­tu­lui și Spor­tului, Daniel Fu­ne­riu, să vi­nă cu cî­teva a­men­da­men­te. Acesta a de­cla­rat într-o con­ferință de pre­să du­pă a­dop­ta­rea proiectului le­gis­lativ că: „Tre­­buie să recunosc că am fost de­cepționat de faptul că măsurile ca­re prevedeau lupta îm­po­triva ne­potismului universitar nu au fost întru totul păstrate. A­ces­te mă­suri au fost diluate de Ca­me­ra De­pu­ta­ți­lor și mă aștept ca în Se­­nat să re­u­șim să ducem pînă la ca­păt lupta îm­potriva nepotis­mu­lui universitar. Pen­tru ca, îm­pre­ună cu alte as­pec­te, nepotis­mul u­ni­ver­si­tar este unul din­tre prin­ci­pa­lele ele­mente de de­cre­­di­­bilizare a siste­mu­lui de în­vă­ță­mînt superior din Ro­mânia.”

Diana IABRAȘU