Viața pe alte planete, identitatea națională și vocația au fost dezbătute în conferințe

Săptămîna aceasta au avut loc patru dintre conferințele inspiraționale susținute de persona­li­tăți din diferite domenii în cadrul Festivalului In­ter­național al Educației (FIE). General-locotenent (r) Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, Filiala din Iași, a vorbit luni, 22 mai, în Aula Academiei despre stadiul la care se află omenirea în încercarea de a cuceri spațiul, a de­taliat experiența sa, ca singur român care a fost în cosmos, și a analizat po­si­bilitatea existenței vie­ții pe alte planete. Confe­rin­ța „Explorarea spațiului cosmic – Încotro?” a avut loc luni, 22 mai, cînd s-au împlinit și 36 de ani de la încheierea misiunii lui Dumitru Prunariu, „Soiuz 40”. În Aula Academiei au fost prezenți mai mulți academicieni din Iași, printre care și Radu Miron și Alexandru Zub, președintele Filialei Iași a Academiei Române, prof. univ. dr. Mihail Voi­cu, vicepreședintele Academiei Române, acad. Bogdan Simionescu, dar și membri din Consiliul de Administrație al Universității Tehnice „Gheor­ghe Asachi” din Iași (TUIASI), alături de rector, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval.

„Au curs rîuri pe Marte”

După o prezentare de aproximativ 30 de mi­nu­te, cosmonautul român a răspuns întrebărilor celor din sală, construindu-și discursul în jurul ideii că unul dintre cele mai importante lucruri ce a ajutat la împingerea omenirii în spațiu a fost curiozitatea. „În spațiul cosmic nu zbor pentru că vrei tu”, le-a spus Dumitru Prunariu celor din sală, explicând șansele trimiterii unui nou român în cosmos. „Zbori pentru că există un context creat de o comunitate științifică, industrială, politică și economică. Marea problemă a Europei este că nu are mijloace proprii de a lansa candidați în spa­țiul cosmic. Apelăm la cei care au, iar în momentul de față echipaje lansează doar Rusia, inclusiv a­me­ricanii stau la rînd la aceștia. Ultimul deta­șa­ment de candidați europeni a fost selecționat în 2009. Avem șanse ca Europa să trimită alte persoane, după 2022, alături de China – există chiar și acor­duri de principiu semnate. Dacă în acest context ne găsim un loc și se vor selecta unul, doi sau trei români care vor zbura, la un moment dat, în spa­țiu, va fi foarte bine. Nu avem alte colaborări și alte șanse”, a spus Dumitru Prunariu.

Acesta a mai relatat că răspunsul la întrebarea dacă sîntem singuri în Univers constituie o prioritate științifică la nivelul întregii lumi și că există indicii și presupuneri în acest sens, fără dovezi concrete. El a dat exemplul planetei Mar­te, unde s-au descoperit materiale biologice, și despre care oamenii de știință, după cum preci­zea­ză Prunariu, consideră că a fost o planetă asemă­nă­toare cu Pămîntul. „Au curs rîuri, probabil a existat și vegetație, probabil și viață, dar, din cauza unui cataclism, acum 1-2 milioane de ani au dispărut și Marte s-a transformat într-o planetă aridă. Sînt investigate zone în care eroziunea a fost produsă de lichide, de apă. Căutăm să vedem ce s-a întîmplat cu această planetă – se pare, du­pă înregistrări, că este vorba despre o explozie nucleară care a determinat un cataclism. Au fost înregistrate niște particule care pe Pămînt există doar în zona Cernobîl. Tot posibilul ca ceva să fi fost din exterior și să nu fi fost produs pe pla­netă, dar semnele de întrebare sînt foarte mari. În condițiile în care ar fi existat viață nu mai departe de Marte, normal că ne punem problema dacă alte ființe au vizitat Pămîntul.”

Vocația și puterea
de apărare a credinței

Preotul Constantin Necula a încercat să întă­reas­că ideea de vocație joi, 25 mai, de la ora 17.00, în conferința „Identitatea ca vocație”. Eve­ni­mentul a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași și a fost moderat de prof. univ. dr. Daniel Șandru. Constantin Necula a definit vocația ca fiind puterea de a spune ce credem, de a ne apăra credința, de a rămîne mereu lîngă Isus Hristos. „Vreau să vor­besc despre identitatea ca vocație plecînd de la momentul culminant al Înălțării lui Iisus Hristos. Orice vocație se naște din iertarea lui Hristos, nu există vocație care să se nască din altceva decît din modul în care Dumnezeu a iertat lumea”, a spus preotul Constantin Necula.

Acesta a adăugat că tinerele generații sînt îndreptate, inclusiv în școală, către o carieră, iar activitățile de tip „team building” și cărțile de dezvoltare personală le spun tinerilor să aibă încredere în ei, să îi strivească pe ceilalți, ceea ce este „total greșit”, pentru că vocația „nu este de la noi, ci de la Dumnezeu”. La sfîrșitul prele­ge­rii, oamenii din sală i-au adresat întrebări despre viața de familie, șpagă, dar și despre tendința ti­ne­rilor de a se muta în străinătate. La eveniment au participat peste 350 de persoane.

Identitatea în mondializare

Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, academicianul Ioan-Aurel Pop, invitat la cea de-a treia conferință insprațională din ca­drul FIE de anul acesta, a vorbit celor prezenți despre „Locul românilor și al României în Europa”. Evenimentul a avut loc miercuri, 24 mai, începînd cu ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrală Universitare (BCU) și a pus în atenție ideea că prin nume, limbă, biserică și alfabet, românii alcătuiesc în cadrul lor atît jumătatea răsări­tea­nă, cît și jumătatea occidentală a Europei. „Vor­besc despre identitate pentru că este contestată astăzi. Pentru că în multe cercuri ni se spune că un intelectual subțire, un intelectual rafinat, nu e bine să vorbească despre națiuni, nu e bine să vorbească despre etnie, nu e bine să califice factorii care ne fac pe noi să existăm ca popor pentru că trăim într-o epocă a globalizării – fran­cezii zic mondializare – și c-ar fi frumos să vorbim mai bine despre alții decît despre noi. Îngăduiți-mi să constat că nu cred că-i bine să fie așa”, a declarat prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop.

Conferința, însoțită de imagini din patrimoniul cultural al României, a încadrat termenul de „identitate” între doi parametri care condi­țio­nează imaginea bună a românilor în Europa – imaginea bună despre sine și realitate. În pre­zen­tarea crezului său despre rolul trecutului, Ioan-Aurel Pop a amintit de un citat din lucra­rea de eseuri „Les yeux ouverts” a lui Marguerite Yourcenar, prima femeie-membru a Academiei Franceze. „Cînd pomenim despre dragostea pen­tru trecut trebuie să luăm seama că, în fapt, este vorba de dragostea de viață. Viața aparține mai mult trecutului decît prezentului. Prezentul e întotdeauna un moment prea scurt, chiar și cînd plenitudinea lui face să ni se pară etern. Cînd iubești viața, iubești trecutul, fiindcă acesta este prezentul așa cum a supraviețuit el în amintirile oamenilor.” La finalul conferinței, înainte de a citi patru fragmente despre trecut și ceea ce spun eseiștii despre ele, cu privire la locul românilor în Europa, istoricul a făcut o comparație între omul fără memorie și un popor fără memoria sa colectivă, subliniind că, dacă în primul caz, omul e un infirm, în cel de-al doilea, poporul nu mai este nici măcar o trestie gînditoare, ci o simplă tres­tie.

În cadrul FIE au mai avut loc pînă acum con­fe­rințele inspiraționale susținute de Theodor Paleologul, pe 10 mai, despre „Monarhia în refu­giu” și cu Radu Vancu, pe 22 mai, despre „Identitatea poeziei române. Despre cum poezia ne-a ajutat să devenim ceea ce era”. Pe 10 iunie este pro­gra­mată conferința dizidentului cubanez Pedro J. Fuentes-Cid cu numele „Educația memoriei. Pri­zonieratul politic în Cuza comunistă”.

De Cătălin Hopulele
de Mădălina Robu
de Florentina Tituleac