Absolvenții din Iași fluieră din nou a pagubă

Introducerea masterului didactic nu a fost singurul element care a produs dezechilibru în organizarea celui de-al doilea ciclu de învățămînt superior (vezi Opinia nr. 397). Universitățile se văd nevoite să așeze toate cursurile de master în noi categorii: de cercetare și profesionale. Mai mult decît atît, cele la distanță sînt închise sau transformate în regim de fără frecvență, iar cele transdisciplinare așteaptă ștampila instituțiilor de acreditare. Cele care s-au mișcat mai alert, au reușit să se dumirească mai repede și-au prins rînd bun la minister, pentru a obține aprobările necesare. Restul încă așteaptă un caiet de aplicare, ce s-ar putea să dea peste cap tot ce-au făcut ceilalți pînă acum.

Potrivit Legii Educației Națio­na­le (LEN), sistemul de mastere din universitățile de stat, cît și din cele private, trebuie reorganizat complet. Toate programele din ciclul al doi­lea de învățămînt de la fiecare univer­sitate în parte trebuie să pri­meas­că fie titulatura de master pro­fe­sional, fie cea de master cerce­ta­re. Mai mult decît atît, s-au închis ace­le programe de studiu care conțineau în curriculă elemente de pedagogie, dat fiind faptul că s-a introdus obli­ga­tivitatea urmării unui master di­dac­tic de către cei care doresc să ai­bă o carieră în învățămînt. Astfel, în mod concret, Universitatea „Alex­an­dru Ioan Cuza” a închis mai bi­ne de șase mastere, de la speciali­zări reale precum Matematică, Chimie sau Biologie, pînă la cele umaniste, cum ar fi în cazul Facultății de Litere.

Opt ani de jurnalism

Una dintre schimbările aduse de către LEN este dispariția maste­re­lor transdisciplinare. Mai precis, este vorba de acele programe de studiu care permiteau ca studenții, care au absolvit ciclul de licență pe un anumit domeniu, să poată urma cursu­ri­le unui master dintr-un alt domeniu, complementar. Să luăm exemplul unui student care termină o facul­tate de jurnalism și vrea să-și dea masteratul în psihologie, științe po­li­tice sau economie, toate domenii complementare în care va profesa. Acesta va trebui ca, începînd cu no­ul an universitar, să urmeze cursurile de licență de la facultate de psihologie, spre exemplu, ca apoi să poată urma un master acolo.

Această prevedere are însă și o latură pozitivă în viziunea reprezentanților universităților ieșene. „Pînă acum, fiecare facultate a avut posibi­litatea să pună niște condiții. A­di­că, spre exemplu, cei de la Drept, pen­tru a face un masterat la Drept, au ce­rut niște materii ale dreptului. Deci nu puteai veni de la inginerie să faci master acolo. Erai practic obligat să faci o parte din facultate. Mie mi se pare normal, cum era la Psihologie, unde veneau cu diverse licențe și vo­iau să devină psihologi care să în­ființeze cabinete și nu erau lăsați da­că nu aveau un număr de credite în dis­ciplinele respective”, a declarat prof. univ. dr. Gheorghe Ia­cob, pro­rector responsabil cu progra­me de masterat și doctorat la UAIC.

Totuși, mai există șanse pentru acest tip de programe transdisciplinare, condiția fiind ca acestea să își gă­sească o formulă care să fie agre­ată de instituțiile de acreditare, cum ar fi Asociația Română pentru Asi­gu­rarea Calității în Învățămîntul Superior (ARACIS).

Pe aceeași idee se bazează și De­partamentele de Învățămînt la Distanță și Învățămînt cu Frec­ven­ță Redusă (DID) de la universi­tă­țile ieșene. Pentru a nu închide com­plet masterele la distanță, se în­cear­că modificarea planului de învă­ță­mînt și trecerea acestora în regim de frecvență redusă. „Acestea nu mai există în noua lege, merg spre lichidare, iar noi la universitate dorim ca acreditarea obținută pentru maste­re­le ID să fie recunoscută ca acredi­tare pentru mastere la frecvență re­dusă. Dar nu știm dacă este posibil. Nu știm nici de ce s-a decis asta, pur și simplu așa e prevăzut în lege, nu știm din ce cauza, dar vom aplica”, a declarat prof. univ. dr. Gelu Bourceanu, director DID la Uni­ver­sitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

Astfel, singura veste bună pe ca­re o au studenții care urmează în pre­zent cursuri de master la distanță sau de construcție, transdisciplinare, es­te da­tă de felul în care se aplică le­gea. Prin urmare, deși multe dintre pre­vederi­le acesteia vor intra în vi­goa­re în­cepînd cu noul an universitar, ea nu se va aplica retroactiv. „Mas­terele sînt într-adevăr profilate pe specia­li­zare avansată. Studenții însă le vor finaliza așa cum sînt acum, nu se poate altfel. Ele merg în lichidare cu planul de învățămînt care există, dar la viitoarele admiteri, ase­menea candidați care sînt departe de do­me­niul de științe de care aparține masterul nu vor fi acceptați. Cei ca­re sînt în primul an vor face pînă ter­mină, iar altă admitere nu mai fa­cem nici la mastere la distanță”, a de­cla­rat prof. univ. dr. ing. Mircea Gușă, prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”.

Patru ani pentru cercetare

Repartiția impusă de către LEN în mastere profesionale și de cerce­tare nu vine nici ea fără dificultăți. În primul rînd, facultățile trebuie să determine care dintre masterele, pe care le propun studenților, au un plan de învățămînt suficient de axat pe curriculă, încît să fie considerate profesionale, de aprofundare a cu­noș­tiințelor. În condițiile în care nu au mastere care să îndeplinească aceas­tă condiție, trebuie gîndit un nou pro­gram, cu un nou plan de învățămînt, care să aștepte acreditarea ARACIS pentru a putea fi scos la concurs pentru studenți.

Mai mult decît atît, odată cu i­den­tificarea masterelor ce pot fi con­siderate profesionale, rămîne de sta­bilit care dintre acestea ar putea fi ce­le mai căutate de către studenți. „Ar mai fi și problema alegerii acelor mas­tere care vor primi mai multe lo­curi bugetate, pentru că în funcție de acest aspect, ai candidați mai mulți sau mai puțini, pentru că, prin tra­diție, facultățile au mai multe mastere pe care le scot la concurs. Din­tre aceste au însă șanse să fie ocupate prioritar cele cu locuri bugeta­te mai multe”, a adăugat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob.

Legea e pe gustul lor

Acesta a adăugat și faptul că, în ceea ce privește masterele de cerce­tare, UAIC a fost una dintre pri­me­le universități din țară care s-a se­si­zat și a realizat programe de studiu pe acest pe această filieră, pe care le va trimite către minister, spre acredi­tare. „Masterele de cercetare au fost aprobate în ultima ședință de Birou Senat. Ele vor fi organizate la facul­tățile care au școli doctorale. Vor fi trimise la ARACIS în urmă­toa­re­le do­uă săptămîni pentru acreditare”, a adăugat prorectorul. Nu însă toate facultățile care au școli doctorale la „Cuza” vor trimite propuneri de mas­terate de cercetare pentru acredi­ta­re. Din lista de dosare vor face ex­cep­ție Facultatea de Litere, de Fizică, Teologia Ortodoxă și Dreptul, Edu­cația Fizică și Sport și Teologia Romano – Catolică, ce nu au școli doctorale.

Totodată, UAIC încearcă să pro­pună o soluție pentru a veni în ajutorul celor care doresc să urmeze stu­diile de doctorat. Candidații la aceste locuri, care absolvă an­te­rior un master de cercetare, vor pu­tea să echivaleze acel master de cer­ce­tare cu primul an din școala doctorală, rămînîndu-le astfel trei ani de zile în care să lucreze la teza de doctorat. „Prin urmare, cei care fac masterul în cercetare și depășesc anul întîi de studiu vor avea patru ani pentru doctorat: unul echivalat de la master și cei trei ani de la școala doctorală”, a explicat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob.

Situația masterelor nu este însă la fel de dezbătută și la celelalte uni­versități din Iași. Dacă Politehnica așteaptă metodologiile de aplicare a legii ca să își aranjeze programele de mastere, fiind mai preocupați de in­tro­ducerea celui didactic, Uni­ver­si­ta­tea de Științe Agricole și Me­di­cină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) și Uni­ver­si­ta­tea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF) sînt doar în aș­tep­tarea acreditărilor. În cazul UMF, singurele mastere care există independent față de programul de licență sînt cele 17 programe de la Bio­in­gi­ne­rie, care sînt în așteptarea unei noi licențe de funcționare începînd cu anul următor de la ARACIS. Iar, în afară de acestea, „nu există mastere pentru că masteratul la noi e alcătuit din anii al cincilea și al șaselea din licență și atunci, pe acest domeniu, nu ne-am schimbat cu nimic și nu este nici o deosebire. Deocamdată nu facem nimic, așteptăm me­to­do­lo­gia ca să vedem dacă merită sau nu să dezvoltăm noi programe”, a de­clarat prof. univ. dr. Vasile Astă­răs­toae, rectorul instituției.

La celălalt pol se află USAMV-ul, unde LEN pare că s-a pliat pe sistemul deja existent. „La noi, mas­terele erau deja structurate pe cele de aprofundare, profesionale și mas­terele de cercetare. Astfel, legea nu ne va obliga să ne restructurăm, avem mastere și noi, tot ce așteptăm acum este să fie acreditate”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Vîntu, prorector cu activitatea didactică la USAMV.

***

Problema masterelor este una care încă nu are o soluție sigură. Sînt unele universități care au făcut deja pași pentru se adapta, în bunul spirit autonom, dar sînt altele care fie din precauție, fie dintr-un simț de conservare, nu au început schim­bă­rile majore pînă nu au în față toate documentele. Pînă la urmă, n-ar fi pentru prima oară cînd ministerul ar întoarce-o lege prin metodologii.

Cătălin HOPULELE