Bugetul educației, 6% doar în campania electorală
Honoris fără Causa 4 februarie 2013 Niciun comentariu la Bugetul educației, 6% doar în campania electorală 11Promisiunile parlamentarilor privind bugetul educației în România se opresc în fiecare an la porțile comisiei pentru învățămînt a Senatului. În 2013 au fost aduse 2171 de amendamente proiectului de finanțare aprobat inițial de către comisie, care oferă 3,14% din PIB educației. Deși s-a spus că numărul lor e umflat de parlamentari care cer bani pentru școlile din colegiile lor, printre amendamente s-au regăsit și cele ale studenților, profesorilor, instituțiilor de învățămînt superior sau ale institutelor de cercetare. Dintre cele 2171, doar cinci au fost aprobate. S-a votat, în bloc, împotriva oricărei sugestii care conținea în interiorul ei ideea de a oferi mai multe fonduri pentru educație. Iar anul acesta se împlinesc zece ani de la promisiunea PSD-ului din 2003 că bugetul educației va ajunge la 6% din PIB pînă în 2007. Cu cercetarea într-o stare de subfinanțare cronică, cu rambursările programelor europene blocate și cu venituri nesigure din fonduri extrabugetare, universitățile din Iași s-au resemnat cu ideea că valoarea unui politician este egală cu cea a promisiunilor pe care le îndeplinește. De 3,14%.
Încă de la începutul anului 2013, de cînd s-au născut discuțiile privind bugetul educației, liderii țării nu s-au pus în acord cu promisiunile. Dacă premierul Victor Ponta declara la televizor că bugetul va ajunge „undeva pe la 4,2%, dar nu va fi faimosul 6%”, ministrul delegat pentru învățămînt superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, declara că se zbate ca acesta să depășească pragul de 3%. „Îndrăznesc să spun că bugetul educației va fi mai mare în 2013 decît în 2012. Sînt convins că va fi peste 3% din PIB. Este primul an în care există o perspectivă reală ca bugetul executat, finalizat să fie mai mare decît cel prognozat”, explica acesta.
În mod concret, bugetul de anul acesta va fi de 3,14% din PIB, 8,5 miliarde de lei, cu 6,59% mai mare decît cel de anul trecut, care număra 7,97 de miliarde. „Educația este tratată de către politicienii noștri în discursul public drept prioritatea națională, dar constatăm că este doar o susținere superficială, doar termen-umbrelă, și că niciodată nu are acoperire această afirmație. Nu știu dacă proporția de 6% din PIB este ceva optim. Sînt țări care alocă 9%, ca Japonia, sau peste 10% în țările nordice. Ca să nu mai vorbim că în SUA, care din întregul buget oferă 12-13% pentru educație, marile universități precum MIT, Harvard sau Stanford au bugete anuale de cîteva ori mai mari decît bugetul alocat învățămîntului superior românesc. E drept că în acel buget intră și sursele private”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Dacă pentru învățămînt nu s-au găsit resursele pentru a crește alocația bugetară pînă la pragul de 6%, Ecaterina Andronescu a explicat la începutul lunii că în proiectul de buget pentru educație va fi dublată suma care este oferită cercetării, „o creștere semnificativă, care se leagă de faptul că avem în derulare proiectul laserului de la Măgurele”. Practic, suma destinată cercetării va rămîne la fel sau mai mică decît cea din anul trecut, mai ales în condițiile în care începînd cu anul 2010, bugetul pentru cercetare a fost scăzut drastic. „Cît cercetarea a prins o perioadă de finanțare foarte bună, în cîțiva ani, din 2004-2005 și pînă în 2010 s-a observat imediat o creștere a producției științifice românești: a crescut numărul lucrărilor în reviste recunoscute internațional, al patentelor sau numărul participărilor la conferințe internaționale de calitate. Însă, cercetarea care finanțată în 2008 era în jur de un miliard de euro a ajuns anul trecut la 200 de milioane. Pe de altă parte, nu este suficient să aloci bani mai mulți pentru educație în general și pentru cercetarea universitară în special, atîta vreme cît această alocație este făcută pe baza unei viziuni mai curînd colectiviste decît etatiste”, a adăugat prof. univ. dr. Vasile Ișan.
Ca pe vremuri
Unul dintre parlamentarii care a criticat public decizia comisiei pentru învățămînt a Senatului României este prof. univ. dr. Anghel Stanciu, președintele Senatului de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI). Acesta a apreciat că forma pe care o are acum bugetul este aceeași ca pe vremea Guvernului Boc, iar creșterea insesizabilă. În plus, membrii opoziției au criticat faptul că s-au dat fondurile necesare pentru a construi 230 de grădinițe în actuala formulă a bugetului, însă nu și pentru învățămîntul superior sau cercetare. „În orice sistem de învățămînt, faptul că acest buget pe educație nu crește nu este un lucru benefic. În timp lucrurile se pot reflecta și în activitatea universităților. În cazul universității noastre, atîta timp cît bugetul nostru este format numai 30% prin contracte instituționale și prin ceea ce vine de la ministerul educației, restul fiind construit din venituri extrabugetare, nu ne afectează în mod direct. În schimb, bineînțeles că am fi bucuroși să primim mai mult”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF).
Acesta aduce la rîndul său în discuție faptul că dezbaterile privind importanța educației și a bugetului acordat pentru ea apar în special în timpul campaniilor electorale sau la începutul ori sfîrșitul mandatelor miniștrilor. „Majoritatea universităților sînt afectate, dar eu sînt un tip realist și stiu că pentru politicienii români consecvența în declarații și în acțiune nu constituie o caracteristică. Ei depășesc limita demagogiei acceptate și fac multe promisiuni, apoi explică că vor dar nu pot. Există un anumit diagnostic în medicină pentru oamenii «care vor, dar nu pot», însă eu nu pot să vi-l spun acum. De aceea nu mi-am făcut niciodată mari iluzii cu privire la declarații, indiferent de culoarea lor”, a precizat rectorul UMF.
Soluții fără fonduri
În acest an, pentru universitățile ieșene, ar fi fost cu atît mai important să existe o creștere la bugetul de stat care să se resimtă în finanțarea de bază, în investiții sau în subvențiile pentru cămine și cantine, fiindcă încă există întîrzieri foarte mari la rambursările proiectelor europene finanțate prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). În acest sens, rectorul UAIC sugerează că ar fi fost util ca o parte din bugetul educației să conțină fonduri pentru ca Guvernul să plătească universităților banii investiți în proiectele respective pînă la momentul rambursării. „Dar plățile s-au efectuat, în medie, nu în 45 de zile cum scria în manualul de aplicare al programului, ci între nouă și 12 luni. Dacă ar fi existat, pentru ministerele sau agențiile coordonatoare, un fond de rezervă prevăzut în buget, lucrurile ar fi decurs mult mai bine și probabil și activitatea desfășurată pe baza acestor proiecte ar fi fost mai de calitate. Dar așa se întîmplă cînd tragi de pe un an pe altul numai dezamăgiri”, a precizat prof. univ. dr. Vasile Ișan.
Aceeași idee o subliniază și prof. univ. dr. Neculai Seghedin, prorector responsabil cu activitatea didactică la TUIAȘI, care apreciază că există o discrepanță între felul în care este văzută educația din birourile ministerului și realitate din sălile universităților. „Explicația o au cei care stabilesc bugetul țării. De acolo de sus, lucrurile se văd altfel. Nu cred că este vorba de o rea voință, nu aș merge pînă acolo. Cred că este vorba de faptul că România este o țară care nu dispune de resursele necesare pentru a putea să ofere învățămîntului acel procentaj din PIB pe care ni-l dorim cu toții. Nu putem vorbi de o prioritate zero, cred că în toate componentele activității academice este nevoie de o injecție de fonduri. Însă să nu credem că alocarea unui procentaj corespunzător ar rezlva de la sine problema. Trebuie să și cheltuim acei bani eficient astfel încît să existe rezultate pe termen lung.”
***
După ce nici promisiunile despre creșterile bugetului din preajma alegerilor din decembrie nu s-au îndeplinit, universitățile se pregătesc să depună armele. Cu legea educației sfredelită, cu cercetarea subfinanțată și așteptînd de mai bine de un an la coadă pentru rambursările de la POSDRU, conducerile instituțiilor de învățămînt superior nu mai cred că educația va ajunge vreodată să fie prioritate și în planul de buget, cum este la fiecare patru ani în cel de campanie.
Cătălin HOPULELE
Adaugă un comentariu