Campania electorală, un circ cu actori secreți

Românii și-au ales ieri viitorul președinte care începînd cu 22 decembrie va sta la cîrma țării. Totuși, concluzia ultimelor 30 de zile de campanie electorală este că am avut printre cei mai slabi candidați de la Revoluție încoace. Nu s-a vorbit despre idei, politică externă, sau educație, ci despre Băsescu, ori defectele celorlalți candidați. În schimb, aproape niciun pretendent nu a ratat șansa de a-i ataca pe ceilalți, referindu-se fie la discurs, aspect fizic, ori țara natală. Nimic nu a scăpat politicienilor, iar unul dintre aceștia a apelat chiar și la divinitate pentru a-și face drum către Cotroceni.

„Cu suc și popcorn”. Așa spu­nea Victor Ponta înainte de cam­pa­­nie că va privi cum se va desfă­șu­ra primul tur al dezbaterilor. To­tuși, acesta din urmă a fost printre primii care și-au lansat candidatura și nu oricum, ci cu mare fast. De ziua sa, pe 20 septembrie, premierul a adus pe Arena Națională în jur de 70.000 de oameni despre care s-a aflat ulterior că au fost plă­tiți pentru prezență în funcție de locul din care au venit. În timp ce din boxe suna refrenul melodiei celor de la AC/DC, „Thunder­struck”, contracandidații îl compa­rau pe candidat cu Ceaușescu, re­cunoscut pentru manifestările care încurajau cultul personalității.

De cealaltă parte, pe 4 octom­brie, Monica Macovei își începea campania într-o hală dezafectată a unei foste fabrici din Timișoara, ar­gumentînd că „în acest oraș, în ur­mă cu 25 de ani, a început libertatea”. De asemenea, organizatorii s-au folosit de locul inedit în semn de protest față de privatizările din Ro­mânia. Aproape la fel a făcut și candidatul PMP, Elena Udrea, ca­re, îmbrăcată într-o salopetă al­bas­tră și cu o cască de protecție gal­be­nă pe cap, și-a lansat programul po­litic într-o fostă uzină. Aceasta a vrut să sugereze modul în care va arăta România peste zece ani dacă îl va avea ca președinte pe Victor Ponta. Cît despre candidatul ACL, Klaus Iohannis, acesta a fost pre­zent în Piața Victoriei, unde și-a prezentat viziunea cu „România lucrului bine făcut”, această afir­ma­ția servindu-i și ca slogan pe par­cursul campaniei. Totuși, ana­liș­tii sînt de părere că acest slogan nu a fost unul foarte inspirat, însă în comparație cu restul, a fost prin­tre cele mai reușite. De departe cel mai discutat slogan a fost cel al Ele­nei Udrea, „Bună pentru Româ­nia”, care a fost o sursă inepuizabilă pen­tru glume din partea cîrcotașilor. De asemenea, despre deviza sub care s-a lansat protejata lui Traian Băsescu s-a mai spus că ridic­u­li­zea­ză ușor țara, întruncît candidata se pune într-o lumină de superioritate. Dacă e „bună pentru Ro­mâ­nia”, de ce nu ar fi la fel și pentru orice altă țară?

Voturi pe Facebook

S-a văzut clar că în aceste 30 de zile de campanie, staff-ul candi­da­ți­lor nu s-a pregătit mai din timp și a fost luat pe nepregătite. Au eșuat să-i ajute pe pretendenți la toate capitolele, fie că a fost vorba de discurs, afișe electorale, slogan sau imagine. Cel mai mult s-a re­sim­țit din argumentele politicieni­lor apelînd să-l atace pe Traian Bă­ses­cu care peste două luni oricum va deveni istorie, în a-și arăta cîteva dintre proiectele întocmite (majo­ri­tatea scoase din context) și în a-și ata­ca concurenții. Nu s-a vorbit des­pre nivelul educației scăzut din Ro­mânia, școlile fără dotări ori manualele rupte, ci doar despre cărțile digitale promise de Victor Ponta, care au avut ecou doar în Bucu­rești. De aceea probabil au existat și gafe precum cea a lui Iohannis care a fost provocat să se pună în locul unui profesor ce nu a reușit să-și cumpere șase case (n.red.: fă­cînd referire la locuințele deținute de acesta din urmă). Neinspirat, can­didatul a răspuns cu „ghinion” atră­gînd imediat critica contracan­di­daților.

Dacă pentru români votul le de­cide viitorul în următorii cinci ani, pentru unii dintre cei care au candidat campania este mai de gra­bă un joc al mîndriei, al orgoliului, în care au folosit discursuri persu­a­sive pentru a atrage electoratul. Pentru alţii, însă nici mîndria nu a mai rămas, ajungînd o batjocură în rîndurile cetăţenilor. Imaginea şi logo-ul Elenei Udrea, spre exemplu, „Bună pentru Ro­mâ­nia”, a stîr­nit rîsul și glumele cîrcotașilor.

O surpriză la aceste preziden­țiale a fost Monica Macovei care s-a bucurat la aceste alegeri de o ade­vă­rată susținere cetățenească, în­trea­ga ei campanie bazîndu-se pe voluntari. Asta s-a văzut cel mai bine și în social media, unde a fost printre preferata tinerilor. Candi­da­tul independent a avut de de­par­te cea mai modernă campanie pe online, echipa sa dînd dovadă de ingeniozitate prin folosirea unui font asemănător cu logo-ul de pe afișe și au realizat o aplicație pe Fa­cebook care permitea asocierii imaginii de profil cu cea a Mo­ni­căi. Trucul deși a fost simplu, a prins bine la public și s-a bucurat de o mare popularitate.

Dacă pentru români votul le de­cide viitorul în următorii cinci ani, pentru unii dintre cei care au candidat campania este mai de gra­bă un joc al mîndriei, al orgoliului, în care au folosit discursuri persu­a­sive pentru a atrage electoratul. Pentru alţii, însă nici mîndria nu a mai rămas, ajungînd o batjocură în rîndurile cetăţenilor. Imaginea şi logo-ul Elenei Udrea, spre exemplu, „Bună pentru Ro­mâ­nia”, a stîr­nit rîsul și glumele cîrcotașilor.

Nici restul candidaților nu și-au neglijat campania din mediul online, unde au fost activi pe pa­gi­nile de Facebook și au transmis me­­saje zilnice electoratului. Toți au avut strategii diferite, iar dacă Io­ha­nnis a adoptat un limbaj civili­zat și lipsit de atacuri la persoană, candidatul PSD a avut alte idei. De exemplu, administratorul paginii de Face­book a lui Victor Ponta nu a scă­pat nicio ocazie de a o felicita pe Si­mona Halep pentru reușitele sa­le, și a gîndit o aplicație care a în­șe­lat numeroși internauți. De fie­ca­re da­tă cînd aceștia din urmă vo­iau să-i dea like tenismenei, aceș­tia de fapt dădeau like paginii de Facebook a premierului. Totodată, acesta din urmă a oferit în schimbul fiecărei aprecier un tricou ro­șu, ori un ceas, pentru cei mai no­ro­coși. Deşi candidatul PSD a cîş­ti­gat alegerile din primul tur, iar a­tunci numărul like-urilor era în fa­voarea acestuia, de ieri, Iohannis l-a întrecut cu 830 de mii de fani, spre deosebire de cei 715 de mii ai lui Ponta.

Găinării electorale

Tot în această campanie s-au fo­losit și tactici mai puțin ortodoxe, care au jonglat fără rețineri cu pe­ni­bilul. Cele mai multe au avut loc în tabăra PSD-ului care a împă­ien­je­nit țara cu panouri uriașe cu per­so­nalități prinse în pînza roșie și care declară că-l votează pe Ponta. Totodată, PSD a trimis prin poștă pensionarilor scrisori cu titlul „Klaus Iohannis vrea să îți taie pen­sia”. Partidul s-a gîndit și la cei cu frica de Dumnezeu, distribuind icoa­ne cu imaginea lui Arsenie Boca pe o parte, iar pe verso cu sigla PSD și sloganul „Victor Ponta – Pre­ședin­te”, alături de specificația „Sfin­țit”. Totuși niciuna dintre aceste strategii nu a întrecut-o pe cea de marțea trecută, cînd același partid a aruncat doi saci cu aproape 30 de găini în curtea sediului ACL din București. Orătăniile au avut prins la gît un bilet pe care scria „Eu sînt Klaus Iohannis și mi-e frică de dez­bateri”, ca răspuns la afirmația po­li­ticianului din urmă care a refuzat o dezbatere la sediul televiziunii Antena 3.

Totuși, campania electorală nu a dus lipsă de dezvăluiri, iar în toiul său, actualul președinte a di­vul­gat identitatea ofițerului secret pe care amenința de ceva timp că o va face publică. Puțini au fost sur­prinși să afle că „acoperitul” era de fapt Victor Ponta, iar în aceeași seară cu dezvăluirea, RomaniaTV și Antena 3 spuneau despre Băses­cu că suferă de o boală și că este internat „în secret la Spitalul Mi­li­tar”.

Nici la dezbaterile de săptă­mî­na trecută Ponta și Iohannis nu s-au descurcat prea bine, ambii fiind cri­ticați că în loc să discute idei au stat să se atace între ei. Din ambele întîlniri a lipsit „elementul de K.O”, precum în 2009, cînd Traian Băsescu a dezvăluit cu o noapte înainte de ultima dezbaterea dintre el și Mircea Geoană, că ultimul l-a vizitat acasă pe Sorin Ovidiu Vîntu. Totuși, campania electorală nu a dus lipsă de dezvăluiri, iar în toiul său, actualul președinte a di­vul­gat identitatea ofițerului secret pe care amenința de ceva timp că o va face publică. Puțini au fost sur­prinși să afle că „acoperitul” era de fapt Victor Ponta, iar în aceeași seară cu dezvăluirea, RomaniaTV și Antena 3 spuneau despre Băses­cu că suferă de o boală și că este internat „în secret la Spitalul Mi­li­tar”. Practic, televiziunile au aruncat cu o fumigenă și au eliminat orice risc ca șansele lui Ponta la pre­ședinție să fie zdruncinate.

Într-un final, majoritatea candi­daților a obținut ce și-a propus. Macovei și Udrea au primit îndeajuns de multă vizibilitate pentru a-și înrădăcina partidele înmintea românilor, iar Băsescu va pleca în sfîrșit de la Cotroceni. Campania electorală prezidențială de anul aces­ta va rămîne în istorie drept una dintre cele mai slabe campanii din 1989 pînă în prezent.

de Iulian BÎRZOI
de Ancuța CIOCOIU