Coșmarul celor care caută „visul american”

Programul „Summer Work & Travel” a devenit în ultimii ani foarte popular în rîndul studenților. Acesta funcționează pe plan internațional încă din anii 1960, fiind înființat de Departamentul de Stat al Statelor Unite pentru studenții din întreaga lume. Astfel, prin intermediul vizei J1, peste 100.000 de studenți merg pe tărîmurile Americii, dintre care 5.000 vin din România. Programul se desfășoară anual și din 2000 pînă în 2013 aproximativ 40.000 de studenți români au plecat să lucreze și să viziteze America. Contrar așteptărilor, condițiile din America nu sînt atît de roz precum sînt arătate de agențiile din țară. Astfel unii studenți ajung să lucreze mult peste programul menționat și să fie răsplătiți sub nivelul așteptărilor. În plus, mulți se trezesc obligați să se cazeze și să locuiască în condiții dificile, diferite față de cele promise în țară.

Sis­te­mul pare simplu și eficient, însă mulți studenți care au ajuns în America printr-un astfel de program s-au de­clarat dezamăgiți de ce au găsit acolo din cauza faptului că nu li s-a explicat clar și fără ascunzișuri ce presupune această aventură sau pen­tru că s-au lăsat duși de nas de ideea „visului american”.

Anual mii de studenți din Ro­mâ­nia pleacă la lucru în Statele Uni­te ale Americii prin intermediul programului de schimb cultural „Summer Work & Travel”. În ul­timii ani au apărut tot mai multe firme ce facilitează acest schimb de experiență pentru tinerii care sînt studenți la zi la o facultate de stat sau particulară, acreditată sau în curs de acreditare. Acest program se desfășoară pe perioada vacanței universitare, iar participanții nu pot părăsi școala mai repede și nici nu pot reveni la studii mai tîrziu da­to­rită lui. Condiția principală im­pu­să de ambasada americană este ca studenții participanți la acest program să revină în țară pînă la data de 31 octombrie, iar cei care nu fac acest lucru sînt anunțați că vor întîmpina probleme pe viitor în obținerea unei alte vize. Sis­te­mul pare simplu și eficient, însă mulți studenți care au ajuns în America printr-un astfel de program s-au de­clarat dezamăgiți de ce au găsit acolo din cauza faptului că nu li s-a explicat clar și fără ascunzișuri ce presupune această aventură sau pen­tru că s-au lăsat duși de nas de ideea „visului american”.

Roxana Isidor, de exemplu, a plecat din România în America ca să vîndă înghețată prin intermediul agenției American Adventure. Tî­nă­ra avea doar un singur job în ca­re nu i se dădeau ore suficiente și din cauza programului instabil pe care-l avea nu își putea găsi un al doilea loc de muncă. Roxana a fost nevoită după cinci săptămîni să-și dea demisia ca mai apoi, după ce și-a căutat diferite locuri de muncă să fie refuzată de cel puțin 30 de persoane. „În zilele în care mer­geam să caut de lucru mă simțeam foar­te prost, mai ales cînd îmi spuneau că nu au nevoie de angajați”, declară tînăra studentă. În plus, pe lîngă acest motiv șederea ei în America a fost tensionată și din cauza in­ca­pacității patroanei care deținea fir­ma de înghețată de a-și gestiona afa­cerea.

„Patroana s-a purtat urît cu noi. Era la prima ei afacere și a zis sponsorului nostru că are ne­vo­ie de angajați, dar eram foarte mulți, fiind patru oameni pe tură, și nu aveam ce face, deci trebuia să mai reducă din angajați. A fost frus­trant această atitudine. Noi doar am plătit agenției 400 de dolari ca să ne asigure loc de mun­că, dar cînd ajungi acolo în două zile ră­mîi și fără lucru și fără bani, fi­in­dcă nu-i iese afacerea cuiva. Co­legii mei, cînd au văzut lipit programul pe avizierul angajaților, au observat că nu mai figurau acolo. Și asta a fost tot! Nu li s-a dat niciun mo­tiv pentru care au fost con­ce­diați, nu s-a obosit să le dea ex­pli­cații!”, conchide Roxana. În cazul ei nici ca­zarea nu era prea comodă din ca­uza faptului că locuiau într-o ca­să 18 persoane, care stăteau cîte do­uă – trei în cameră, și aveau la dis­poziție doar două băi.

„Deși aveam un loc de cazare, a fost urît faptul că nu ni s-a spus că aceasta trebuie plătită mai repede decît ne-am fi așteptat noi. În plus, noi știam că trebuie să plătim 100 de dolari pe săptămînă, dar acolo am aflat că trebuie să plătim, de fapt, 250 de dolari pe zece zile, iar noi cîștigam la primul job doar 300 de dolari. Astfel nu ne mai rămîneau bani de mîncare, transport și de alte cheltuieli”, povestește Mihai

„Di­mi­nea­ța stăteam mult la coadă pentru că toți trebuiau să plece și fiecare avea nevoie la baie”, povestește tînăra. Roxana a explicat că, în schimbul unei considerabile sume de bani, agențiile îți promit un job care să te ajute să trăiești decent în statul american și îți recomandă să-ți gă­sești pe cont propriu un al doilea job, dacă vrei să vii cu ceva bani aca­să. Și pentru mai mulți bani agen­ția, pe lîngă job îți caută și o ofertă de cazare. Astfel, Mihai, de pildă, a primit o ofertă greu de refuzat și nu-i ră­mînea decît „să-și facă ba­ga­jul”. El a ales firma USTravel și ca să a­jungă în America a trebuit să plă­tească 3.150 de dolari. Odată ajuns acolo, lucrurile nu au fost atît de bune cum i se păreau că vor fi înainte de a pleca. „Deși aveam un loc de cazare, a fost urît faptul că nu ni s-a spus că aceasta trebuie plătită mai repede decît ne-am fi așteptat noi. În plus, noi știam că trebuie să plătim 100 de dolari pe săptămînă, dar acolo am aflat că trebuie să plătim, de fapt, 250 de dolari pe zece zile, iar noi cîștigam la primul job doar 300 de dolari. Astfel nu ne mai rămîneau bani de mîncare, transport și de alte cheltuieli”, povestește Mihai. Într-un final tînărul a reușit să-și găsească un al doilea serviciu care i-a permis să viziteze orașele mari din America, să-și achite datoria la ban­că și să-și mai cumpere cîte ceva. Mihai lucra într-un parc de distrac­ții ca „ride-operator” și recepțio­ner la un hotel, în total 16 – 17 ore pe zi. El începea primul serviciu la ora 08.00 dimineața pînă la 15.30 ca mai apoi de la ora 16.00 să meargă la muncă în celălalt loc.

Agențiile care facilitează schim­burile culturale prin programul „Summer Work &Travel” cred că din partea lor se oferă toate in­for­mațiile studenților, despre locul de muncă, despre cazare, bilet sau actele ce trebuie pregătite. Pentru agenția „Prima Work & Travel” cea mai mare responsabilitate o au studenții atunci cînd își aleg agen­ția, trebuie să fie siguri de ofertele lor, să nu fie confuzi, să știe unde vor merge, să se adapteze ușor și cel mai important să cunoască limba engleză la nivel con­ver­sa­țional pentru că este important nu numai să treacă interviul pentru viză sau angajare, ci și să se des­curce mai mult de trei luni într-un stat străin. La majoritatea agen­ții­lor, asistența studenților es­te asi­gu­rată teoretic 24 din 24 de ore, pentru orice problemă.

Potrivit statisticilor firmei „Prima Work and Tra­vel” procentul românilor care aleg să rămînă în SUA ajunge la 6-7% din numărul total de participanți la program.

Un program internațional deficitar

Prin intermediul agenției „Pri­ma Work &Travel” în anul 2014 au plecat în SUA 5.325 de studenți, cu 30% mai mult decît în 2013, cînd 4.106 studenți au ales oferta lor. Pentru anul 2015 sînt înscriși deja 6.900 de studenți, care urmează să susțină interviul în luna aprilie. Această firmă, ca orice altă agen­ție, spune că oferă condiții bune, „studenții au posibilitatea să-și cau­te singuri bilet de avion, dar în cele mai multe cazuri optează pentru oferta agenției întrucît noi găsim tarife speciale pentru studenți, iar costurile biletelor sînt dintre cele mai mici”, spune Gabriela Vorni­cu, managerul agenției. Aceasta a ex­pli­cat că nu a înregistrat probleme grave cu studenții, „dar chiar dacă sînt anumite neplăceri, studenții au contact non-stop cu sponsorul din Ame­rica, sau și cu noi, aici în Ro­mâ­nia”, a mai adăugat managerul „Prima Work &Travel”. Gabriela Vornicu a mai precizat că un procent destul de mare de studenți care pleacă în SUA printr-un astfel de program aleg să depășească ter­menul limită impus de ambasadă cu privire la întoarcerea în țară și astfel stau acolo.

Potrivit statisticilor firmei „Prima Work and Tra­vel” procentul românilor care aleg să rămînă în SUA ajunge la 6-7% din numărul total de participanți la program. „Majoritatea rămîne ca să lucreze la negru, însă acest lucru deja este decizia lor, întrucît statul are o organizare bine pusă la punct și îi poate ușor sesiza. În mare parte americanii sînt conști­enți de aceste cifre”, spune managerul agenției. Astfel nu le rămîne stu­den­ților decît să riște și să se aventureze cu ochii închiși într-o vacan­ță americană.

de Liza CÎRJĂ
de Diana GAINA