„Cuza” investește 500.00 de euro pentru a preveni abandonul din universități

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) demarează, alături de alte șapte universități din țară, un proiect în valoare totală de 200 de milioane de euro care vizează combaterea abandonului școlar. Trei dintre cele 15 facultăți ale UAIC, Facultatea de Litere, Facultatea de Matematică și Facultatea de Geografie și Geologie, vor organiza diferite cursuri și activități cu studenții din primul an de la studiile de licență, pentru a-i ajuta să se adapteze mai ușor în mediul universitar. Pe parcursul anului se vor alătura și alte facultăți acestui proiect finanțat integral de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Romania Secondary Education Project (ROSE) este derulat de Mi­nis­terul Educației Naționale și ac­țio­nează pe trei categorii diferite. Aces­ta include organizarea unor tabere de vară prin care elevii din licee merg în vizite la diferite univer­si­tăți din țară, desfășurarea unor pro­iec­te la nivel de facultăți și conturarea unui centru de învățare la nivelul fi­ecărei universități partenere. În pe­rioada iulie-septembrie 2017, au fost organizate în cadrul proiectului 20 de programe de vară destinate ele­vilor aflați în situații de risc, care tră­iesc în familii cu venituri mici ori a­parțin unor minorități naționale.

Cursuri facultative de matematică

ROSE include, de asemenea, și activitățile pe care le organizează fi­ecare facultate catalogată cu un grad mare de abandon școlar. În urma u­nui concurs, proiectul propus de Fa­cultatea de Matematică de la UAIC a fost declarat eligibil. Începînd cu luna octombrie, coordonatorii pro­iectului vor desfășura mai multe ac­ti­­vități de informare și de conștien­ti­­zare în ceea ce privește abando­nul școlar, vor demara mai multe a­te­lie­re de lucru și vor construi o pa­gină web cu informații utile pen­tru stu­denții din primul an de fa­cultate. De asemenea, pe perioada semestrului curent, profesorii fa­cul­tății vor ține între patru și șase ore de ma­te­matică pe săptămînă pen­tru stu­den­ții care au nevoie de pre­gătire supli­mentară. „Studenții de la noi, din anul I, vin cu diverse cu­noștințe de matematică, vin de la diverse licee, unii de la ma­te­ma­ti­că-informatică, alții de la liceele tehnologice și, în con­secință, nu au toți același nivel. Sînt ore de pre­gă­tire care să-i adu­că pe toți la același standard, mai e­xact, este vorba despre recapitula­rea ma­te­ri­ei școlare”, a declarat prof. univ. dr. Răzvan Dinu Liț­canu, co­or­do­na­to­rul proiectului și decanul Fa­cul­tă­ții de Matematică. În urma parcur­ge­rii testului inițial, studen­ții care în­tîmpină dificultăți în ce­ea ce pri­veș­te înțelegerea materiei pot ur­ma cursurile care vor avea loc în fi­e­care vineri după-amia­ză. Con­form re­prezentanților facultății, dacă va fi nevoie, vor fi organizate și alte se­mi­narii și cursuri suplimentare pen­tru aprofundarea materiei și pentru pregătirea studenților în sesiu­nea de examene. Pe lîngă orele supli­men­tare, se vor face grupe de cîte opt-zece studenți din anul I, care vor fi îndrumate de studenții din anii ter­minali cu rezultate foarte bune la învățătură. „Mentorii vor putea fi plătiți, în măsura în care fondu­rile proiectului o vor permite, iar toa­tă activitatea lor va fi monitorizată de cadrele didactice”, a menționat prof. univ. dr. Răzvan Dinu Lițcanu. Ra­ta de abandon școlar la Facul­ta­tea de Matematică este de 25% din nu­mărul total de studenți, iar prin­tre cauzele indentificate de condu­ce­re se regăsesc probleme financi­a­re ale studentului, abordarea di­fe­ri­tă a matematicii la universitate fa­ță de liceu sau probleme famili­ale.

La Litere, în primul an renunță 20% dintre tineri

Facultatea de Litere a fost in­clu­să la cel mai ridicat nivel de abandon școlar din universitate pentru că mulți dintre studenți fie renunță de­finitiv la studiile universitare, fie se înscriu la alte facultăți sau spe­cia­lizări. În primul an de facultate re­nunță 20% dintre studenți, iar la fi­nalul studiilor sub 50% dintre stu­denți promovează cei trei ani de fa­cultate și își susțin lucrarea de li­cen­ță, conform declarațiilor făcute de coordonatorii proiectului. Pentru stu­denții din primul an de faculta­te, se vor organiza cursuri remedia­bile și cursuri practice. Cele remediabile vor include două module de cîte șapte ore, unul de literatură și altul de limbă, iar cele practice, de două ore pe săptămînă, vor pune accentul pe comunicare și pe ridicarea nivelului de limbă al studentului. De asemenea, vor fi susți­nu­te și anumite cursuri centrate pe re­du­cerea analfabetismului func­țio­nal și pe dezvoltarea gîndirii critice. Un student care urmează specializarea română-engleză, spre e­xem­plu, poate merge atît la cursu­rile ce țin de limba română, cît și la cele ce țin de limba engleză, iar stu­denții care urmează cursurile de jur­nalism, pot opta pentru cursurile de limba română, unde vor recapi­tula noțiuni de gramatică și de punc­tuație. Cursurile sînt facultative și deocamdată nu au fost trecute în o­rar. „Este greu de prevăzut ce nu­măr de studenți își vor da seama că au nevoie de ajutor. Eu cred că în semestrul I nu va fi neapărat o participare prea mare, cred că însă după prima sesiune de examene stu­denții vor fi mai conștienți că vor avea nevoie de ajutor. Este realist ca în anul al doilea sau al treilea de proiect participarea să fie ceva mai extinsă”, a declarat conf. univ. dr. Ileana Oana Macari, coordonatoa­rea proiectului de la Facultatea de Litere. Din semestrul al doilea, vor mai apărea în orar doar cursurile prac­tice care vor crește de la două ore la patru ore pe săptămînă.

Studenții din anul al doilea sau al treilea de facultate pot urma cur­suri de instruire pentru a deveni men­tori și pentru a-i putea ajuta mai apoi pe stundeții din anul I. „Eu încurajez studenții care fac parte din acest proiect să urmeze cursurile de mentorat pentru ca la anul să de­vină și ei mentori. Acest lucru ar pu­tea contribui și la sustenabilitatea proiectului și, astfel, după trei ani, cînd se finalizează proiectul, noi să avem o continuitate. Dacă punem la punct un sistem de acest fel, mun­ca lor de mentorat poate să fie e­chi­valată cu practica obligatorie”, a declarat conf. univ. dr. Ileana Oana Macari.

Deplasări tematice la Geografie

Pe lîngă campania de conștien­tizare a abandonului școlar și de in­formare, și la Facultatea de Geogra­fie și Geologie vor fi organizate mai multe cursuri la materiile care au fost catalogate, în anii precedenți, ca fiind dificile. Acestea vor fi în­so­ți­te de deplasări tematice la stațiu­ni­le de cercetare ale universității. Pe lîngă aceste cursuri, studenții vor pu­tea să participe la seminarii un­de vor învăța cum să folosească un calculator, cum să-și facă o adresă de e-mail, cum să realizeze o prezen­tare PowerPoint sau cum să redac­teze un text științific. Pe parcursul anului universitar se vor organiza și excursii în jurul Iașului pentru ca stu­denții din primul an, de la specializarea geografia turismului, să învețe cum este organizată activita­tea turistică și să afle care sînt o­biectivele turistice din județul în ca­re studiază. De asemenea, coordonatorii vor organiza concursuri și a­teliere de lucru ce țin de domeniul fotografiei și, împreună cu Liga Stu­denţilor de la Geografie şi Geo­lo­gie, vor contura diferite activități ca­re să-i motiveze pe studenții din a­nul I să-și continue studiile. „Par­tea rea din proiectul nostru este că nu putem să-i ajutăm financiar pe studenți, dar cu ajutorul acestor ac­tivități poate reușim totuși să-i mo­tivăm. Noi am făcut o medie pe ul­timii cinci ani și am constatar că rata de abandon după primul an es­te de 21,53%. Proiectul își propune ca ea să ajungă la 15,5%”, a de­clarat lect. univ. dr. Alexandru Bănică, coordonatorul proiectului de la Facul­tatea de Geografie și Ge­ologie.

Fiecare facultate va colabora cu Departamentul Servicii pentru Stu­denți și Absolvenți (DSSA) pentru a le oferi studenților ore de consi­liere psihologică și de orientare în ca­rieră. Psihologii vor purta dis­cu­ții cu tinerii, fie în grupuri res­trîn­se, fie personal, pentru a le afla proble­mele și a le putea rezolva împreu­nă. De asemenea, vor avea loc și vi­zite la diferiți angajatori, fie că a­ceș­tia fac parte din domeniul matematicii, limbii ori geografiei. În ur­ma colaborării cu DSSA, la Facul­tatea de Litere, spre exemplu, un stu­­dent va fi nevoit să primească o viză pe fișa de lichidare de la un psi­holog dacă dorește să renunțe la fa­cultate. Pînă acum, acesta trebuia doar să completeze fișa și să-și ri­dice documentele de la facultate. Astfel, conducerea facultății încear­că să afle care sînt cauzele abando­nului școlar pentru a le putea re­zol­va.

Contractele acestor proiecte în­că nu au fost încheiate, dar coordo­natorii preconizează că ele vor fi sem­nate săptămîna aceasta. Con­form proiectului ROSE, la nivelul universității se va construi și un cen­tru de învățare cu spații speciale, destinat studenților din primul an de facultate.