Inginerii și economiștii, singurii studenți verificați cu softuri antiplagiat

Honoris fără Causa, Subiectele săptămînii Niciun comentariu la Inginerii și economiștii, singurii studenți verificați cu softuri antiplagiat 682

Problema plagiatului în universități a fost întotdeauna un subiect aprins de discuții, dar, chiar dacă s-au purtat mai multe tratative, nu s-a reușit, în nici o instituție de învățămînt superior ieșeană, să se realizeze o bază de date cu toate lucrările științifice. Astfel, softurilor anti-plagiat, oricît ar fi ele de eficiente, le lipsește fix elementul de care au cea mai mare nevoie pentru comparații: bazele de date. Momentan, în Iași, doar Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” folosesc astfel de programe de detectare a tentativelor de fraudă. Însă, conform reprezentanților acestora, problemele de accesabilitate și lipsa de încredere a celor care le utilizează împiedică folosirea programelor la maximă eficiență.

Universitatea de Medicină și Far­macie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) nu apelează la asemenea softuri antiplagiat deoarece „sînt site-uri prin care se pot con­trola teze și lu­crări, dar noi nu fo­losim un soft spe­cific”, după cum precizează prof. univ. dr. Vasile As­tărăstoae, rec­torul instituției de în­vățămînt su­pe­rior. În cazul Uni­ver­sității de Știi­n­țe Agricole și Medi­cină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, conducerea insti­tuției a avut în ve­de­re, la un mo­ment dat, achi­zi­țio­na­­rea unui astfel de program de la o universitate din Timișoara, dar nu s-a mai luat nici o decizie în această privință. Astfel acum, în Iași, doar UAIC și Uni­ver­sitatea Tehnică „Gheor­ghe Asachi” (TUIAȘI) dețin și fo­lo­sesc, într-o a­nu­mită măsură, astfel de pro­grame.

Căutări pe Internet sau în bazele de date

În 2010, TUIAȘI a achiziționat 15 licențe pentru softul „Anti­pla­gi­at Tester”, prin intermediul unui pro­gram de burse doctorale finanțat din Programul Operațio­nal Secto­rial de Dezvoltare a Resurselor U­ma­­ne (POSDRU). „Acest tester a fost împărțit la fiecare facultate, iar a­cestea l-au utilizat pentru a verifica atît teze de doctorat, cît și cărți sau alte lucrări. Softul realizează o com­p­arație între documentul testat – uti­­lizînd cuvinte, fraze cheie sau e­ti­chete specifice – și orice baze de date online”, a declarat prof. univ. dr. ing. Carmen Teodosiu, prorec­tor responsabil cu cercetarea știin­ți­fică la TUIAȘI.

În Iași, însă, cel mai vechi și mai avansat soft antiplagiat se află încă din 2007 la UAIC, mai precis la Fa­cultatea de Economie și Adminis­tra­re a Afacerilor (FEAA). „Safe A­ssign” este integrat în platforma de învățămînt online Blackboard Me­­diaEc, asemenea unei aplicații in­s­ta­­lată într-un browser. Oricine de la această facultate poate avea ac­ces la platformă printr-un cont, însă doar cadrele didactice pot fo­losi sof­tul antiplagiat. „Programul caută pri­­­­­­­­­­ma dată pe Internet. Pe ur­mă în baza de date a instituției, prin documentele pe care deja le-am în­căr­cat pe Blackboard, plus în baza de da­te globală a acestei platforme, dar există o excepție. Mai exact, es­te u­tilizată și de alte universități din diferite țări, iar dacă au un alt mo­dul de verificare a tezelor, în afară de Safe Assign, programul nu poa­te verifica acele documente. Aici este una din limitele softului”, a preci­zat Lucian Berechet, administrator E-Learning Blackboard la FEAA. A­cesta a menționat, de asemenea, și des­pre o patra verificare, în baza de date internaționale ProQuest, ce conține milioane de articole și publicații, adunate din anii `90.
„Safe Assign” lucrează după un algoritm de scanare destul de ase­mă­nător cu cel de la TUIAȘI, utili­zînd expresii de trei cuvinte sau pa­­ragrafe pe care apoi le caută în ba­ze­le pomenite. Chiar dacă este mo­di­ficată o propoziție din trei, sînt uti­lizate sinonime sau este schim­ba­tă topica, softul recunoaște de unde a fost copiat textul. Pentru a clasifica nivelul de plagiat, se utilizează de regulă un cod internațional pe trei stadii. Între 0-15% se consideră că nu este nici o problemă cu lucrarea, cînd rezultatul este între 15-40% se verifică validitatea surselor de un­de au fost luate pasajele și stu­den­tul este chestionat în legătură cu pa­sajele descoperite, iar orice este peste 40% înseamnă plagiat, documentul fiind imediat respins. „Ti­ne­­rii sînt foarte inventivi și în­cear­că să fenteze programul prin folo­si­rea unor caractere cu font alb sau prin macro-uri care pot ascunde cu­­vinte sau care fac anumite funcții pentru a încurca testerul. Profesorii sînt, însă, în temă cu astfel de trucuri deoarece am descoperit cazuri și-i țin la curent cu toate”, a men­țio­nat Lucian Berechet.

În teorie, toate facultățile de la UAIC pot folosi softul, însă există o problemă de ordin tehnic. Pe ser­ve­rul universității, cel de pe care func­ționează platforma de E-learning, este instalat sistemul de operare So­laris, iar „Safe Assign” poate rula doar pe sistemul de operare Win­dows, care este instalat numai la FEAA. Totuși, profesorii de la ce­le­lal­te facultăți pot apela la adminis­tra­torii de rețea de la Facultatea de Economie dacă vor să treacă un do­cument prin softul antiplagiat, însă pînă acum doar în jur de 20 dintre aceștia au înaintat cereri.

Actualizarea softului, „în viitorul apropiat”

Dacă la FEAA procentajul ilus­trează nivelul de plagiat, la TUIAȘI softurile nu numai că sînt văzute cu o anumită neîncredere, dar lipsa unei proceduri prin care să se rea­li­ze­ze o bază de date cu lucrările de doctorat și de cercetare este con­si­de­rată și un mare neajuns al acestor module. „Antiplagiat tester” ur­mea­ză a fi actualizat într-un viitor încă nedeterminat, dar deocam­dată funcționează du­pă un princi­piu simplu de căutare. „În primul rînd se pune problema dacă tezele de doctorat anterioare nu sînt ur­ca­te pe Internet, atunci softul nu are după ce căuta. În al doilea rînd, și aici părerile sînt împărțite, dacă nu există o legislație care să oblige doc­toranzii și conducătorii să pună aces­te teze pe online, atunci, din nou, sof­tul nu are nici o valoare”, a declarat prof. univ. dr. ing. Liviu Goraș, di­rectorul Consiliului Studiilor Uni­ver­sitare de Doctorat (CSUD) de la TUIAȘI. Acesta insistă asupra fap­tu­lui că ar trebui să existe o bază de date care să conțină toate lucrările de doctorat cît și articolele știin­ți­fi­ce de la toate instituțiile publice din România, pe care un soft plătit să aibă capacitatea de o accesa pentru a putea verifica mai ușor un proiect de doctorat. Directorul CSUD amin­tește și de problema lingvistică a unor astfel de module. Majoritatea acestora examinează doar lucrări în lim­ba română, iar căutarea într-o ba­ză de date extinsă depinde de tra­du­ce­rea lucrărilor respective. „La mo­­­mentul actual este folosit, dar, prac­tic, încrederea pe care o avem în el este redusă. Nu sînt împotriva fo­lo­sirii programelor care să testeze au­tenticitatea unei lucrări, dar o te­ză este văzută de cinci membri ai unei comisii din toată țara. Așa că, deo­cam­dată, cu toate limitările pe care le are, mai degrabă dau cre­zare pă­rerii acestor specialiști decît softului folosit de universitate”, a preci­zat prof. univ. dr. Liviu Goraș.

Există și softuri care traduc din cinci limbi

În vestul Europei s-a reușit re­zol­varea uneia dintre problemele men­ționate de directorul CSUD de la TUIAȘI, și anume cea lingvistică. Softul antiplagiat „Turn it in” poate face o verificare în cinci limbi, iar la momentul actual se lucrează la o actualizare pentru chineză și in­di­a­nă. Plata acestui produs se face în­să în funcție de pagini, cu 100 de do­lari putându-se scana 100 de pa­gini. „În universitățile din vest stu­den­ții vorbesc foarte multe limbi, în timp ce la noi baza e româna și, să zicem, engleza. Nu știu cît ran­da­ment ar da la noi și este și con­tra-cost. Mai există și module gra­tis, ce pot fi folosite repede, oricînd și de oriunde, însă nu știi în ce bază de date fac căutarea și dacă este corect rezultatul”, a mai menționat Lucian Berechet.

***

Prinse între neîncrederea celor care le folosesc și neajunsurile teh­no­lo­gice, puținele softuri anti­pla­gi­at care există în universitățile din Iași nu reprezintă încă răspunsul pen­tru prevenirea și detectarea eficien­tă a plagiatului.

Paul ANDRICI

Iulian BÎRZOI

Autor:

Paul Andrici

Redactor Opinia studențească, student în anul al III-lea la Departamentul de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la UAIC.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top