Învățămîntul superior românesc și-a înghețat doctoratul

De la aplicarea Legii Educației Naționale din februarie 2011, ciclul al III-lea din învățămîntul superior din România, pe sistemul Bologna, s-a blocat complet. Începînd cu bursa de doar 734 de lei, departe de a fi atractivă pentru doctoranzi, pînă la înghețarea sistemului de remunerare a coordonatorilor și a nou-înființatelor comisii de îndrumare, tinerii cercetători aleg mai degrabă să își obțină titlul peste hotare. Însă, după ce anul universitar anterior cadrele didactice coordonatoare de doctorat nu au fost plătite deloc pentru generația de studenți care a intrat în sistem în 2011, începînd cu luna decembrie activitatea acestora ar putea fi remunerată. Și anul trecut instituțiile de învățămînt superior din România au avut la dispoziție fonduri de peste 30.000 de lei pentru a-și plăti conducătorii de doctorat, însă nu au știut cum să le acceseze. Suma a fost stabilită și alocată prin Ordinul de Mini­stru 3998, publicat în Monitorul Oficial la 9 mai 2012, de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, condus atunci de Cătălin Baba. Însă din cauza numeroaselor schimbări din fruntea ministerului, nu s-a mai reglementat și un set de instrucțiuni pe baza cărora instituțiile de învățămînt superior să poată accesa aceste fonduri. Astfel că, din decembrie, universitățile ieșene și-au conturat, fie­care, propriul set de reglementări cu care stau la coadă la contabilitate, în speran­ța că vor găsi o portiță prin care profesorii să fie plătiți.

Sistemul de organizare al școlilor doctorale din România s-a schimbat radical odată cu aplicarea Legii Edu­ca­ției Națioanle (LEN). Locul școlilor doctorale clasice a fost luat de instituții or­ganizatoare de studii universitare de doc­torat, sau IOSUD-uri, ca­re trebu­iau să fie finanțate prin granturi di­rect de la bugetul de stat, pe durata în­tre­gului ci­clu de studiu, de trei ani. Aces­te gran­turi trebuiau să susțină întreaga activi­tate a acestora, de la salariile co­ordonatorilor, al comisiei de îndruma­re, pî­nă la bursa studentului sau de­pla­să­ri­le în interes de cercetare, organiza­rea sau participarea la conferințe tema­tice.

Or, legea nu s-a aplicat sub ace­eași formă. Prin Ordinul de Ministru 3998 din 2012, s-a stabilit o sumă de bani pe care o primește fiecare universitate, un grant într-adevăr, dar pe durata unui singur an de studiu, nu pentru întreg ciclul. Cuantumul grantului variază în funcție de cele patru domenii: D1 – care cuprinde printre altele drept, marketing, științe ale comunicării, fi­lo­logie sau economie; D2 – în care sînt incluse și principalele domenii de inginerie, agronomia, horticultura, in­formatica, matematica, fizica, geo­gra­fia sau chimia; D3 – în care sînt in­cl­u­se medicina (generală, veterinară și den­tară), farmacia și arhitectură și urbanism; în D4, ultima categorie, sînt cuprinse exclusiv artele vizuale, istoria și teoria artei, artele spectacolului și muzica. Pen­tru categoria D1 este alocată anual su­ma de 30,970 de lei, pentru D2 33,850 de lei, iar pentru D3 și D4 37,690. Diferența de finanțare pri­veș­te doar fondurile acordate pentru ac­ti­vități din sfera cercetării precum or­ga­nizarea și participarea la confe­rin­țe, derularea unor experimente specifi­ce, deplasări pe teren ș.a., nu și remunera­rea cadrelor didactice și finațarea doc­toranzilor.

Însă accesul la aceste fonduri nu a fost facilitat prin elaborarea de că­tre minister a unor instrucțiuni de al­că­tu­i­re a statelor de funcții, astfel încît con­ducătorilor să le fie integrate orele de la doctorat în norma didactică. Su­me­le există, sînt alocate, însă accesul la ele este condiționat de existența aces­tor instrucțiuni care nu au mai fost ela­borate înainte de schimbarea puterii, în vară. Teoretic, pentru a putea accesa banii puși la dispoziție, univer­sitățile ar trebui să-și refacă ele în­se­le, la nivel de instituție, statele de func­ții, pentru a putea permite plătirea coordo­natorilor de doctorat și a comisiilor în­dru­mă­toa­re. Însă nici acest lucru nu garantea­ză accesul direct la fondurile respective, fiindcă ultimul filtru, cel al di­rec­torilor economici, poate să re­fu­ze cererile de finanțare motivînd fix lip­sa acelui stat de funcții care ar trebui să fie avizat de minister.

Situația a fost cu atît mai dificilă cu cît stabilirea metodologiei a coincis și cu alegerile pentru schimbarea conducerilor Consiliilor de Studii Universitare de Doctorat (CSUD). „Eu nu am știut de fonduri la început. M-am dus la contabilul-șef să îl în­treb de unde aș mai putea atrage niște bani pentru studiile doctorale și mi-a zis de ele. Iar la statul de funcții am lu­crat mai bine de două luni de zile, să avem grijă ca orele conducătorilor, cumula­te, să nu depășească două norme didactice”, a declarat prof. univ. dr. Ne­cu­lai Munteanu, director CSUD la Uni­versitatea de Științe Agricole și Me­dicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USAMV).

Uite banii, nu-s banii

În acest moment, la școlile docto­rale de la instituțiile de învățămînt su­perior există cîte trei generații de studenți doctoranzi. Cei care sînt acum în ultimul an de studiu, al III-lea, sînt ultimii care încă mai beneficiază de bursele în valoare de 1800 de lei veni­te printr-un proiect POSDRU, însă cei care s-au înscris începînd cu anul uni­versitar 2011 – 2012, sînt remunerați după noua lege. În mod concret, aceș­tia primesc 8808 lei pe an, echivalentul a 734 de lei pe lună. La rîndul lor, și conducătorii de doctorat ar trebui să fie plătiți după un alt sistem. Pînă la introducerea LEN în 2011, aceștia primeau banii în sistemul „plata cu ora”, însă aveau în subordonare mai mulți doctoranzi. Dar legea a stabilit un pla­fon de maximum opt studenți pentru fiecare coordonator, iar cum nu s-au făcut corecțiile la salarizare, „toți am mîncat din aceeași pîine și-am trăit aceeași sărăcie. Se închidea norma și practic era muncă degeaba. Avantajul cu aceste granturi este că banii nu pot fi luați și cheltuiți în altă parte. Dar da­că nu îi cheltuiești pînă la sfîrșitul anu­lui ți i-a și luat înapoi ministerul. Ori­cum, statele de funcții sînt complicate și din cauză că, pentru studenții în­scriși îna­in­te de anul universitar 2011 – 2012, trebuie folosit sistemul vechi de plată cu ora. Și a trebuit să stăm să calcu­lăm fiecare în parte, să nu cum­va să se depășească cele două norme pre­vă­zu­te de lege”, a explicat prof. univ. dr. Ne­cu­lai Munteanu.

Astfel, în acest moment, conform sta­telor de funcții reglementate de că­tre universități și care sînt bazate pe Ordinul de Ministru 3998/2012, con­ducătorii de doctorat ar trebui să pri­mească cîte 8000 de lei anual pentru fie­care doctorand, sumă care este im­po­zabilă. În mod concret, din cei 666 de lei pe lună, în urma plătirii taxelor către stat, cadrelor didactice le ră­mî­ne în jur de 300 de lei pe student. În ca­zul cel mai fericit în care acești ar avea numărul maximum de doctoranzi, su­ma poate ajunge pînă la 2400 de lei pe lună. Dacă ar fi fost remunerați anul trecut în condițiile sistemului de pla­tă cu ora, suma ar fi fost mult mai mică, activitatea didactică fiind normată cu 0,5 ore pe săptămînă pe student. Și cum un coordonator nu putea avea mai mult de opt doctoranzi, putea fi plătit pentru cel mult 16 ore pe lună cu a­pro­ximativ 750 de lei, în cazul în ca­re pentru o oră ar fi primit 47 de lei (cum este stipulat în Ordinul de Ministru 3998/2012). „De la 1 decembrie intră în aplicare și statele noastre de func­ții, mai au nevoie doar de semnături pe contracte. A fost foarte greu să creezi un stat justificat, pentru că mulți co­or­donatori au doctoranzi care s-au în­scris înainte de 2011 și pentru ei sînt plătiți și pe sistemul vechi și pe cel nou. Ce să spun, munca didactică nu este răsplătită chiar cum ar trebui, dar pe de altă parte nici nu se poate face farmacie pentru fiecare normă didactică. Aici ar trebui să ai și chemare. Ar trebui să vină și oameni care au che­ma­re, nu doar care își fac socoteala, dar pen­tru asta trebuie bani”, a declarat prof. univ. dr. ing. Liviu Goraș, director CSUD la Univeristatea Tehnică „Gheor­ghe Asachi” din Iași (TUIAȘI).

Tot la plata cu ora

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași însă, încă nu s-au reglementat un stat de func­ții pe baza căruia profesorii să poată fi re­mu­nerați după această nouă propunere de sistem. Prof. univ. dr. Ovidiu Cârjă, directorul CSUD de la UAIC, susți­ne că granturile promise pentru plata tutu­ror taxelor încă nu au venit și că finan­țarea pentru studiile doctorale se face în continuare prin finanțarea de bază, „cu mențiunea că un student doctorand e echivalentul a circa patru studenți-echivalenți de la licență. Plata se face conform statelor de funcții care sînt deja întocmite. Unele activități sînt prin­se în norma de la departamentul di­dac­tic, adică cel de specialitate, în special cele de îndrumare, cu 0,5 ore pe săp­tă­mînă pentru fiecare student. Alte ac­tivități sînt prinse în altă parte și sînt plătite conform orelor suplimentare, în funcție de banii și de plafonul fiecă­rei facultăți. Dacă finanțarea nu vine conform legii, nici plățile nu pot să de­curgă așa cum ar trebui”, a declarat prov. univ. dr. Ovidiu Cârjă.

Acesta mai precizează că statul de funcții este stabilit de fiecare faculta­te în parte, raportîndu-se la fondurile pe care le au la dispoziție și la cadrele di­dactice care predau, remunerarea a­cestora lovindu-se un plafon. „Chiar dacă ele se cheamă tot granturi, în esen­ță banii care vin în afara burselor sînt exact sub forma alocațiilor bugetare, cum vin pentru studenții de la licență sau de la master. Mai sînt restricții pri­vind nivelul la care sînt plătiți co­or­donatorii, în funcție de bugetul pe care îl are fiecare facultate. Unele ore se plătesc la nivel de lector, dar asta e o chestie care ține exclusiv de co­rec­ția financiară a fiecărei facultăți în parte. Nu sîntem la litera legii deoarece nu sîntem la litera legii nici cu finan­ța­rea. Ne întrebăm cum respectăm le­gea dacă ei nu au respectat legea pînă acum?”, a adăugat prof. unv. dr. Ovi­diu Cârjă.

20% în fondurile universității

În încercarea de a reabilita în­vă­ță­mîntul doctoral prin accesarea fondurilor necesare pentru a plăti profesorii și comisiile îndrumătoare de doc­toranzi, instituțiile de învățămînt su­pe­rior ar beneficia și ele financiar în urma delocării granturilor, nu doar ex­clusiv școala doctorală. „Ordinul de mi­nistru pe baza căruia am făcut statele de funcții presupune o regie a școlii doctorale, de 20% din fonduri, bani care ajung într-un final la universita­te. La noi, fiindcă sîntem încadrați în prin­cipal în D2, este vorba de 5,642 de lei, bani care s-ar pierde dacă nu am fi putut accesa aceste granturi. Vă dați seama că este și în interesul universității ca această sumă să fie cheltuită atunci. Problema a fost la început cînd se credea că granturile vor intra în fon­durile universității dacă nu vor fi chel­tuite. Or nu, toți banii care nu sînt chel­tuiți sînt luați înapoi”, a precizat prof. univ. dr. Neculai Munteanu.

Indiferent însă de munca pe care au depus-o, sau nu, universitățile pentru a putea accesa fondurile disponsibile prin granturi pentru IOSUD-uri, situația nu este nici în momentul acesta lim­pe­de. De la minister de aud zvonuri ca­re vorbesc de modificări, atît ale me­to­do­logiile, cît și ale legii în sine. „Nu știm, e posibil să fi muncit pînă acum și de la 9 decembrie să o luăm de la capăt”, a conchis prof. univ. dr. ing. Liviu Goraș.

Cătălin HOPULELE